ANALIZĂ | SUA, transformate în ”țap ispășitor”: ”Pentru Moscova, conflictul dintre Israel și Hamas este o oportunitate”
Conflictul dintre Israel și gruparea Hamas aduce Orientul Mijlociu aproape de punctul de fierbere, iar Rusia lui Vladimir Putin continuă să joace ”la două capete” în timp ce îndreaptă un deget acuzator către SUA.
Agravarea conflictului poate avea condecințe nefaste, din toate punctele de vedere, dar Rusia, marginalizată, supusă sancțiunilor Occidentului și încă departe de a obține o victorie în Ucraina, a găsit o ”supapă” pentru a elibera o fărâmă de tensiune și pentru a transmite că acest ”dezastru” este rezultatul dezastruos al ”dominației SUA”.
Milàn Czerny și Dan Storyev comentează acest context plin de tensiune într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace, notând că Moscova nu dorește altceva decât să obțină o poziție cât mai bună în zonă și să apară, paradoxal, în poziția de mediator.
”Kremlinul pretinde să ia o poziție dură față de terorism. Cu toate acestea, de la masacrul din sudul Israelului efectuat de militanții Hamas pe 7 octombrie, acesta a devenit mai apropiat de Hamas.
În ciuda uciderii a 16 cetățeni ruși și chiar dacă moscoviții au depus flori la ambasada Israelului, Kremlinul a refuzat să condamne acțiunile Hamas, exprimând doar «îngrijorări grave». Unii ar putea vedea deschiderile sale către grup ca pe o încercare de a semăna haos. De fapt, scopul Moscovei este de a-și consolida statutul de prieten al «Sudului»”, notează Milàn Czerny și Dan Storyev.
Complicata istorie a relației dintre Kremlin și mișcările extremiste
Relația Kremlinului cu terorismul are o istorie complicată, amintesc Milàn Czerny și Dan Storyev. Al Doilea Război Cecen – un episod definitoriu pentru președintele Vladimir Putin, la începutul ”domniei” sale – a fost justificat ca răspuns la amenințarea terorismului islamist.
”Nu după mult timp, Rusia a reacționat la atacurile din 11 septembrie, acordând ajutor Statelor Unite și sprijinind invazia Afganistanului, în măsura în care a suportat chiar desfășurarea trupelor americane în Asia Centrală. Mai târziu, în 2015, Moscova a legat intervenția sa în Siria de lupta împotriva terorismului.
În Siria, Rusia a susținut că vizează «mii» de militanți ISIS din Rusia și din restul fostei Uniuni Sovietice, cărora se temea că își vor răspândi ideologia dacă nu vor fi controlați. Și, bineînțeles, Kremlinul nu s-a ferit să-și eticheteze oponenții politici ca teroriști, de la susținătorii liderului opoziției, Alexei Navalnîi, până la activiștii ucraineni și dizidenții tătari din Crimeea.
În tot acest timp, acolo unde este avantajos pentru interesele sale, Kremlinul a ignorat cu bucurie sau chiar a lucrat cu organizații etichetate drept teroriste, cum ar fi în Afganistan, unde talibanii au acum o relație cordială cu Moscova”, mai scriu Milàn Czerny și Dan Storyev în analiza lor.
”În timpul Războiului Rece, Moscova a înarmat și i-a sprijinit pe militanții palestinieni, inclusiv pe cei implicați în terorism”
În cazul Hamas, Moscova a refuzat să desemneze gruparea drept organizație teroristă, așa cum au făcut multe alte țări, chiar și după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, șdemonstrând că nu este să hotărâtă să întrerupă ”contactul” cu Hamas, se mai arată în această analiză.
”Procedând astfel, Rusia oferă gurpării Hamas exact ceea ce teroriștii doresc cel mai mult: efectul unei așa-zise legitimități. În anul 2006, după victoria istorică a Hamas asuăta Fatah, la alegerile legislative, Vladimir Putin a fost printre primii lideri mondiali care au transmis felicitări.
Un an mai târziu, același Putin l-a găzduit la Moscova pe liderul de atunci al Hamas, Khaled Mashal, primind laude de la Mashal pentru curaj și bărbăție”. Vladimir Putin a primit, din nou, mulțumiri din partea Hamas după atacurile din 7 octombrie, de data aceasta pentru «poziția sa față de agresiunea sionistă în curs împotriva poporului nostru».
Apropierea de Hamas este în concordanță cu un model istoric. În timpul Războiului Rece, Moscova a înarmat și i-a sprijinit pe militanții palestinieni, inclusiv pe cei implicați în terorism, continuând să facă acest lucru chiar și în apogeul destinderii”, arată Milàn Czerny și Dan Storyev.
Abordarea Moscovei față de terorism poate fi creionată în funcție de interese, dar teama Rusiei de răspândirea terorismului din Orientul Mijlociu este reală. Rusia a fost vizată în mod repetat de teroriști de-a lungul anilor și are ceva de pierdut din tot acest haos, chiar și în Orientul Mijlociu.
Milàn Czerny și Dan Storyev
Rusia lui Putin se dorește un ”partener diplomatic” viabil în Orientul Mijlociu
Acum, Rusia lui Putin profită de această oportunitate pentru a-și susține pretenția de a contesta ceea ce ”Țarul” numește ”sistemul neocolonial urât de relații internaționale”.
”De aici răspunsul neîncrezător al Kremlinului la atacuri și dorința continuă de a implica Hamas și, mai larg, extinderea acestuia către palestinienii din Gaza și Cisiordania, ale căror capitale au un centru cultural rus Kalinka și, respectiv, un Centru Putin.
În mod similar, auto-prezentarea Rusiei ca «făcător de pace» ar trebui luată în considerare în contextul comportamentului de căutare a unui statut.
Mesajul său (n.red. – al Rusiei) pentru Orientul Mijlociu este că dominația SUA asupra regiunii a produs rezultate dezastruoase, nu în ultimul rând războiul dintre Israel și Hamas însuși și că Rusia ar fi un mediator și partener diplomatic mult mai bun decât oricare dintre puterile occidentale”, încheie Milàn Czerny și Dan Storyev.
Pe fondul izolării internaționale a Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina, Israelul s-a abținut în special de la sancționarea Moscovei sau să înarmeze Kievul. Având în vedere acest lucru, Kremlinul va fi dornic să evite înstrăinarea Israelului, cu atât mai puțin să rupă relațiile dintre cele două țări.
Milàn Czerny și Dan Storyev
Citește și:
IDF și Shin Beth anunță că l-au ucis pe Tissir Mubashir, unul dintre comandanții Hamas