Vladimir Putin mută provocator, sfidează încă o dată regulile și reușește să ocolească plafonul mondial al prețului petrolului rusesc, folosind o „flotă din umbră” de tancuri petroliere pentru a evita sancțiunile internaționale. Paradoxal, în plin conflict cu Ucraina, veniturile din petrol și gaze ale Rusiei au crescut, din cauza „portiței” descoperite de Moscova, cu 41% în prima jumătate a anului 2024.
Într-o analiză publicată de The Insider, economistul Vladimir Milov explică de ce „plafonul de preț” a eșuat și cum Occidentul ar trebui să dezvolte controale mai bune asupra tranzacțiilor și lanțurilor de aprovizionare.
„Ce este, mai exact, această flotă din umbră?”, se întreabă economistul Vladimir Milov în debutul analizei sale.
„Nu este atât de misterios pe cât pare. Rusia a înființat o rețea globală de companii-fantomă obscure care au achiziționat sute de petroliere. Aceste nave transportă petrol rusesc către foarte multe piețe, în principal din Asia.
Miezul problemei este următorul: companiile tradiționale de transport maritim și de asigurări funcționează în mod transparent și se confruntă cu presiuni din partea guvernelor occidentale, riscând sancțiuni dacă încalcă plafonul de preț.
Trebuie să declare contractele pentru transportul petrolului rusesc și s-ar putea confrunta cu consecințe grave dacă se dovedește că petrolul a fost vândut la limita de preț desemnată”, notează Vladimir Milov.
Această presiune asupra transportatorilor și asigurătorilor, continuă economistul, a fost piatra de temelie a strategiei „plafonului prețurilor”.
Când s-a confruntat cu problema reglementării tranzacțiilor dintre vânzătorii și cumpărătorii de petrol ruși din țări precum China sau India, grupul G7 de democrații avansate din punct de vedere economic – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – a propus valorificarea sectorului transporturilor și asigurărilor, care este dominat de companii puternic dependente de sistemele de reglementare occidentale.
„Presupunerea a fost că aceste companii, temându-se să se confrunte cu consecințe legale pe piețele occidentale, unde își câștigă o mare parte din venituri, ar refuza să gestioneze petrolul rusesc vândut peste plafon.
Răspunsul Rusiei a fost simplu: au transferat, pur și simplu, tancuri cumpărate de la transportatorii legitimi către companii «gri» și «negre» înregistrate în jurisdicții opace”.
Aceste companii-cochilie operează în afara domeniului presiunii de reglementare occidentale, deoarece nu participă la piața deschisă.
Singurul lor scop este de a transporta petrol rusesc în timp ce eludează sancțiunile. Asigurarea pentru aceste expedieri nu este asigurată de firme globale de renume, ci de entități dubioase”, avertizează Vladimir Milov.
Care sunt, în astfel de condiții „aranjate” la Kremlin, consecințele acestei evoluții îngrijorătoare?
În primul rând, mai scrie economistul Milov, „în ciuda faptului că oferă reduceri substanțiale în comparație cu prețurile pieței globale, Rusia este adesea capabilă să exporte petrol cu mult peste plafonul de preț de 60 de dolari per baril”.
„Firma de analiză Argus aprecizat că, în perioada mai-iunie 2024, prețul mediu al țițeiului rusesc Ural (n.red. – amestec de ulei acru greu din Urali și regiunea Volga cu ulei ușor din Siberia de Vest) a fost între 65-68 dolari pe baril.
În aceeași perioadă, prețul Brent Crude a rămas în mare parte peste 80 USD pe baril.
Acest lucru se traduce în venituri suplimentare din petrol (n.red. – pentru Rusia lui Vladimir Putin) de 20-30 de milioane de dolari zilnic, sau 7-11 miliarde de dolari anual. Nu este o sumă mică.
În al doilea rând, utilizarea pe scară largă a acestei flote din umbră nu numai că reprezintă o amenințare semnificativă pentru mediu, dar face ca un dezastru major – sau, mai probabil, mai multe astfel de dezastre – să fie aproape inevitabil în viitorul apropiat.
Aceste petroliere sunt în stare proastă și, mai mult, sunt prost întreținute. Rutele extinse de transport de la porturile Baltice sau de la Marea Neagră către Asia forțează companiile petroliere să execute curbe largi oriunde este posibil, ceea ce implică riscuri mari.
Când sunt întrebate despre echipajele tancurilor petroliere, surse din industria petrolieră rusă care au dorit să își păstreze anonimatul răspund în mod criptic: «Nu vrei să știi!«, dar se subînțelege că angajează aproape pe oricine de pe piața forței de muncă nereglementată”, mai scrie Vladimir Milov.
În aceste condiții, dezastrele sunt practic inevitabile. Combinația de tancuri petroliere decrepite, echipaje subcalificate și lipsa de stimulente pentru a respecta standardele internaționale de transport maritim – deoarece aceste companii-fantomă operează în afara oricărui cadru de reglementare – creează o furtună perfectă”
Vladimir Milov
„Flota din umbră” a Rusiei a scos la iveală o slăbiciune flagrantă în dreptul maritim internațional, punctează economistul în analiza sa publicată de The Insider, care nu reușește să reglementeze în mod adecvat responsabilitatea armatorilor de a evita riscurile de mediu.
„Recentul dezastru al unui tanc cu produse petroliere din largul coastei Trinidad și Tobago a demonstrat că, atunci când ceva inevitabil nu merge bine cu o navă de proprietate dubioasă, nimeni nu este tras la răspundere.
Dacă Putin ar începe într-adevăr un război cu NATO pentru accesul tancurilor sale petroliere este discutabil. Cu toate acestea, se pare că țările NATO dezvoltă planuri pentru a proteja Danemarca și întreaga regiune de potențiale atacuri asimetrice ale Rusiei, în cazul în care situația ar escalada din cauza restricțiilor impuse mișcărilor acestor periculoase nave-cisternă ale flotei din umbră.
Se pare că există o hotărâre din ce în ce mai mare de a aborda această problemă a flotei, mai ales având în vedere riscul mare de catastrofă și faptul că toți contribuabilii europeni ar trebui să plătească factura pentru orice daune. Ne putem aștepta la acțiuni concrete, pe acest front, în următoarele luni”, anticipează economistul Vladimir Milov.
Turcia controlează Bosforul, iar acesta – amintește Vladimir Milov – este „punctul de sufocare pentru toate exporturile de petrol rusesc din Marea Neagră”.
„Turcia ar putea implementa măsuri similare. Cu toate acestea, Recep Tayyip Erdogan a fost reticent în a impune restricții lui Putin. Totuși, un dezastru major de petrolier pe ruta de export din sud ar putea schimba rapid această poziție.
Cât de eficiente sunt eforturile occidentale de a sancționa navele și companiile legate de flota din umbră? Sincer, totul seamănă foarte mult cu un câine care își urmărește coada.
Este necesar să se ia măsuri, dar acest lucru nu schimbă faptul că exportatorii ruși sunt adesea capabili să-și schimbe rapid numele atât pe tancurile petroliere, cât și pe companiile-fantomă, permițând ca transportul petrolului să continue relativ nestingherit.
Aceste companii ar trebui identificate și amenințate direct cu sancțiuni secundare.
Oprirea flotei din umbră a Rusiei poate necesita personal suplimentar, chiar dacă contribuabilii occidentali ar putea fi rezistenți la angajarea mai multor birocrați.
Cu toate acestea, obiectivul de a întrerupe finanțarea pentru agresiunea lui Putin împotriva Ucrainei și de a preveni dezastrele de scurgere de petrol la scară mondială justifică este mult mai important decât potențialele costuri ale unei astfel de operațiuni”, încheie economistul Vladimir Milov.
CITEȘTE ȘI: