Despre Vladimir Putin s-au scris, de-a lungul timpului, cărți întregi. Analiștii politici au încercat să-l descifreze, strategii militari și-au manifestat scepticismul în legătură cu ”deschiderea” afișată de liderul de la Kremlin, actori și actrițe s-au mândrit că-i sunt prieteni, unii dintre ei au cerut cetățenie rusă. E drept, rațiunile au fost mai mult financiare, în această din urmă situație, factorul declanșator fiind impozitele mai mici.
Totuși, Vladimir Putin – adulat și urât, deopotrivă – a devenit punctul de reper al unei ”noi ordini” prin care încearcă să impună, atât înainte, cât și după invadarea Ucrainei, o ”refacere” a fostei URSS nemaifiind o dorință ascunsă a ”Țarului”. Pe de altă parte, Putin a vorbit în repetate rânduri despre ”ordinea mondială americană”, săgetând Washingtonul de fiecare dată când a avut ocazia.
Rusia lui Putin este una care nu acceptă faptul că nu se mai află în pole-position, la nivel global, iar SUA, Occidentul și NATO sunt prezentate drept forțe care dorească nu numai să minimalizeze Rusia, dar o și amenință, militar, la propriu.
Într-o analiză publică în The Moscow Times, Andrei Kolesnikov – asociat senior și președintele Programului de politică internă și instituții politice al Centrului Carnegie din Moscova – susține că Vladimir Putin a reluat teza ”antiliberalismului” care îi este atât de dragă.
”Liberalismul poate fi învechit, dar de-a lungul istoriei omenirii respingerea aplicării sale practice duce la persecutarea disidenților, închisori, războaie, vărsare de sânge și degradarea condiției umane. Ca să nu mai vorbim despre faptul că, de când a fost redactată Declarația Universală a Drepturilor Omului, valorile liberale au fost recunoscute ca universale. Chiar și în mod firesc se încadrează în Constituția Federației Ruse, al cărei garant este, teoretic, însuși Putin.
Autocratul rus este atât unic, cât și banal. El este unic prin faptul că a stabilit un regim, în secolul 21, care este mai tipic pentru mijlocul secolului 20. În epoca post-eroică, care nu cunoaște granițe pentru mișcarea oamenilor, a capitalului și a ideilor, el a pus în scenă un teatru al apărării «eroice» a unei suveranități pe care nimeni nu încercase vreodată să o distrugă. Și a orchestrat triumful aplicării practice a imperialismului într-o epocă în care nu există imperiu”, notează Andrei Kolesnikov.
”În același timp, el este la fel de banal ca dictatorii și autocrații secolului al XX-lea – toți sunt la fel în multe privințe. Toți au promovat cultul conducătorului, s-au bazat pe indiferența și supunerea maselor, au îndumnezeit statul, au menținut un cult al forței”
Andrei Kolesnikov
Vladimir Putin a îndreptat, de fiecare dată, un deget acuzator către Occident. Chiar și invadarea Ucrainei nu reprezintă o ambiție personală a lui Putin și încercarea aproape disperată de a demonstra că armata Federației Ruse încă poate impune ”legea” în fostele teritorii sovietice, ci semnalul că Occidentul, în ultimă instanță, dorește un conflict cu Rusia și s-a pregătit, de multă vreme, pentru asta.
Și astfel, scrie Andrei Kolesnikov, Vladimir Putin continuă să susțină… banalități.
Cine a trimis trupe într-un stat vecin, cine a determinat milioane de migranți să fugă, cine a distrus viețile unor oameni? Despre asta nu se spune, totuși, nimic.
Lupta lui Putin nu este, în primul rând, cu Ucraina. Aceasta este deja o axiomă. Planul lui Putin are ”bătaie lungă”, așa cum se mai spune, iar ”războiul” nevăzut se poartă între Federația Rusă – aflată sub conducerea lui Putin – și SUA & întregul Occident.
”Următoarea platitudine în stilul lui Putin: ceea ce se întâmplă este «începutul prăbușirii cardinale a ordinii mondiale în stil american». Trebuie să reamintim că această ruptură s-a produs deja, de fapt de multe ori în deceniile perioadei sovietice.
Cumva, ordinea mondială – care, desigur, nu este americană, ci umană – s-a păstrat și chiar s-a extins spre est. Și totuși, această molatecă ordine liberale occidentale este de multe ori mai atractivă decât farmecul imperial îmbufnat al Rusiei lui Putin. Oamenii fug la ei, nu la noi”, mai scrie Andrei Kolesnikov în analiza sa.
”De ce zeci de ani de lideri sovietici/ruși au fost atât de centrați pe americani? Totul este vina Americii. Prinde din urmă și depășește – pe cine altcineva decât SUA? Lumea se prăbușește – în SUA, desigur. Dacă o monedă este în pragul eșecului, aceasta este dolarul. Și apoi… nu se întâmplă nimic”
Andrei Kolesnikov
Analistul Andrei Kolesnikov susține că Vladimir Putin a reușit contraperformanța de a-și scădea singur reputația în fața rușilor atunci când a schimbat Constituția, astfel încât să se ”permanentizeze” la Kremlin.
Se dorește un lider mondial, mai scrie analistul, însă totul seamănă cu un desen animat ”clișeu” în care răufăcătorul vrea să preia bnu lumea, ci întregul univers.
”Putin a zdrobit fiecare ființă vie din propria sa țară. Când a modificat mandatele prezidențiale, el și-a redus la zero și reputația rușilor. Dar asta nu a fost suficient pentru el. A decis să devină conducătorul lumii, ca un personaj dintr-un desen animat clișeu despre un răufăcător care vrea să preia întregul univers. Occidentul nu a vrut să fie bun și să joace după regulile lui ciudate? Ei bine, acum vor fi învinși pe calea grea.
Desigur, elitele — cel puțin o parte din elită, inclusiv cei care au pierdut totul sau aproape totul — înțeleg că toate deciziile lui Putin, inclusiv cea mai importantă, din 24 februarie (n.red. – invadarea Ucrainei), sunt sinucigașe pentru țară și societate, pentru economie, capitalul uman și reputația Rusiei. Dar nu fac nimic pentru a remedia situația. Lor le este frica. Nu se pot alătura. Nu au instrumentele pentru a schimba autocratul. Au distrus ei înșiși acele instrumente din lipsă de utilizare în ultimele două decenii, pentru că au crezut că democrația nu merită deloc, că modalitatea de a face bani este conectarea cu Kremlinul și FSB, fără niciun fel de alegeri competitive. (…) Elita rusă nu va mai putea să trăiască ca Abramovici și să guverneze ca Stalin”.”, mai scrie Andrei Kolesnikov.
Citește și: