ANALIZĂ | Senatul a adoptat Legile Educației! / Pentru Ligia Deca, un „moment istoric”, pentru elevi, o nouă nemulțumire

În plină grevă a profesorilor, proiectele Legilor Educației au intrat luni la vot final în Senat, ca for decizional. Deși Ligia Deca, actualul ministru al Educației, a promis „un moment istoric în care, după 12 ani, avem o nouă lege a educaţiei, a treia în perioada postdecembristă”, profesorii par s-o contrazică, declanșând luni, 22 mai, greva generală și cerând salarii mai mari.

Elevii au și ei nemulțumirile lor pe marginea noilor proiecte de lege, iar Liga Studenților (LS IAȘI) a solicitat senatorilor să amâne votul pentru legile educaţiei, propus de PSD şi PNL pentru ziua de luni, în contextul în care în aceeaşi zi are loc și greva generală. Rapoartele Comisiei de învățământ, comisie de fond, au fost publicate luni la prânz, iar votul plenului a venit spre seară.

UPDATE – Legile Educației, adoptate de Senat

În calitate de for decizional, Senatul a adoptat, cu 79 de voturi „pentru” şi 28 „împotrivă”, proiectul de lege privind învăţământul superior.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat în plen că legea învăţământului superior, parte a pachetului de legi „România Educată”, vine în completarea legii învăţământului preuniversitar, fiind astfel asigurată o abordare „coerentă şi predictibilă a procesului educaţional”.

„Prin intermediul reformelor propuse ne asigurăm că ajutăm în mod real tinerii din România să-şi urmeze visul, să-şi aleagă cariera care li se potriveşte, dar mai ales să fie cetăţeni activi ai României democratice. În cadrul acestui proiect legislativ au fost incluse programe menite să combată abandonul universitar, să ofere studenţilor care au nevoie de o a doua şansă pentru a-şi continua studiile, să se implice în decizii ca beneficiari direcţi şi parteneri valoroşi, înţelegând să aplice mai bine noţiunile de etică şi integritate academică.

Totodată, ne-am asigurat că învăţământul superior românesc va avea o puternică dimensiune de internaţionalizare, element pe care îl considerăm esenţial atunci când vine vorba despre performanţă”, a precizat Ligia Deca după adoptarea proiectului.

Potrivit ministrului, un alt obiectiv important este integrarea tinerilor pe piaţa muncii.

„Acest lucru va fi realizat şi prin introducerea învăţământului superior în regim dual şi a posibilităţii constituirii de consorţii universitare pentru învăţământ dual. Măsura este una extrem de aşteptată de mediul economic şi se bucură inclusiv de o alocare consistentă din fonduri europene. Am inclus în legea învăţământului superior, similar abordării din legea învăţământului preuniversitar, măsuri prin care sprijinim cadrele didactice”, a explicat Deca.

„Universităţile pot majora salariile de bază în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de profesori şi de performanţă cu încadrare în bugetul aprobat. Participarea în comisii specifice derulării activităţilor din cadrul departamentului, şcolii doctorale, facultăţii sau universităţii va fi inclusă în norma didactică. Cadrele didactice şi de cercetare care se pensionează pot primi, în plus, din bugetul Ministerului Educaţiei, două salarii raportate la ultimul salariu de bază. Comisiile consultative ale Ministerului Educaţiei pot avea în componenţa lor şi câte un membru al federaţiei sindicale reprezentative din învăţământul superior de stat cu cei mai mulţi membri, iar angajaţii operatorilor economici care sunt implicaţi în programele de învăţământ superior dual sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit” – Ligia Deca

Între timp, peste 150.000 de profesori și peste 70.000 de angajați din școli, personal didactic auxiliar și nedidactic – din totalul celor peste 290.000 de profesori și angajați în școlile din România –  au intrat în prima grevă generală pe termen nelimitat, potrivit sindicatelor.

Procentul din PIB primit de Ministerul Educației, printre cele mai mici din ultimii ani

Reamintim că începutul de an 2023 nu se anunța deloc optimist în privința bugetului alocat pentru Ministerul Educației. Deși, oficial, acesta a crescut de la 29,9 miliarde de lei (2,28% din PIB) în 2022 la 32,5 miliarde de lei cât se vor aloca pentru 2023 (2,1% din PIB) – procentul din PIB primit de Ministerul Educației este printre cele mai mici din ultimii ani.

Ligia Deca puncta, în luna decembrie, că bugetul primit este acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ, ministrul Educației fiind contrazis astăzi de realitatea din școlile românești.

„Mergem pe varianta din proiectul de buget, acesta fiind acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege. În momentul adoptării noilor legi, vom solicita actualizarea bugetului în concordanță cu noile prevederi”, declara atunci Ligia Deca.

„Să ne asumăm că acest consens va fi sprijinit în procesul de implementare şi pe mai departe”

Ministrul Educaţiei a afirmat luni că noile legi ale educaţiei reprezintă un moment istoric, punctând că este momentul să respectăm cu toţii efortul depus de fiecare dintre cei care au participat la noua formă a Legilor Educației.

„Suntem într-un moment istoric în care, după 12 ani, avem o nouă lege a educaţiei, a treia în perioada postdecembristă. Ştim cu toţii cât interes există, cât de schimbată a fost legea 1 – care a fost extrem de vizionară la vremea ei – şi cred că este momentul să respectăm cu toţii efortul depus de fiecare dintre noi şi să ne asumăm că acest consens, numit cele două legi ale educaţiei, va fi sprijinit în procesul de implementare şi pe mai departe”, a spus ministrul.

„Religia la bacalaureat, un amendament neconstituțional și discriminatoriu”

Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor nu este la fel de optimistă ca Ligia Deca în ceea ce privește noile Legi ale Educației.

„Foarte multe amendamente de-ale noastre au fost incluse în lege, însă sunt multe lucruri care ne nemulțumesc. Unele dintre ele chiar nu erau prezente la început, cum ar fi religia la bacalaureat, lucru cu care noi nu suntem absolut deloc de acord, considerăm că este și un lucru neconstituțional.

Elevii care sunt atei sau care au alte credințe religioase, pe lângă cea ortodoxă, nu vor avea același succes la bacalauret ca un elev ortodox. Și atunci este o discriminare pe criterii religioase. Încă un lucru care ne nemulțumește este faptul că exmatricularea, într-adevăr cu drept de reînscriere în anul școlar următor, a rămas printre variante.

La începutul acestui an școlar a fost scoasă, tocmai pentru că nu era constituțională sau legală, luând în calcul că până în clasa a XII-a învățământul din România este unul obligatoriu. Nu în ultimul rând, ultima noastră nemulțumire pe proiectul de lege este admiterea la liceu care a rămas doar cu 50%, dar care tot nu rezolvă problema de fond”, a explicat Miruna Croitoru, într-un interviu pentru GÂNDUL.

Printre cele mai importante modificări regăsim şi modul în care se va face admiterea la liceu. Pentru jumătate dintre locuri, liceele vor putea organiza examen separat de evaluarea naţională. De asemenea, un alt element de noutate este și faptul că religia devine materie opţională la bacalaureat.

În plus, în Camera Deputaţilor a fost adoptat şi un amendament care reintroduce posibilitatea sancţionării unui elev cu exmatricularea, în cazul unor abateri grave.

• Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor la nivelul unei unități de învățământ, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
• Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare,raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale. Până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională și conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată, de către elevi cu dizabilități și/sau CES și de către elevi de etnie romă.
• Un alt amendament prevede că transferul beneficiarilor primari ai educaţiei în cadrul sistemului de învăţământ preuniversitar se realizează în baza unei metodologii aprobată prin ordin al ministrului Educaţiei.
• În plus, pentru personalul din învăţământul preuniversitar formarea continuă include în mod obligatoriu şi periodic un curs de prim ajutor”, mai prevede una dintre modificări.
• Un alt amendament adoptat de comisie prevede că decizia privind instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în şcoală se ia de către profesori, părinţi sau majoritatea elevilor majori.

Amendament „cu cântec”, eliminat din proiectul Legii Educației

De asemenea, au fost eliminate și alineatele 2 şi 3 ale articolului 15 introduse prin amendamente, care permiteau universităților de stat utilizarea banilor publici pentru preluarea de entități juridice de stat sau de domeniu privat.

Astfel, au fost eliminate prevederile potrivit cărora „instituţiile de învăţământ superior pot prelua singure sau prin asociere, după caz, fundaţii, asociaţii, unităţi de învăţământ preuniversitar, spitale, farmacii, unităţi medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice cu aprobarea Senatului universitar, conform prevederilor legale; instituţiile de învăţământ superior de stat pot prelua în condiţiile alineatului 2 doar entităţi de stat.”

Redăm mai jos cele două puncte în forma modificată:

Art. 15 – (1) „Instituțiile de învățământ superior pot înființa, după caz, singure sau prin asociere, societăți comerciale, fundații, asociații, unități de învățământ preuniversitar, consorții pentru învățământ dual, spitale universitare, farmacii universitare, unități medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, și cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale.

Condiția ca acestea să se înființeze este aceea ca ele să contribuie la creșterea performanțelor instituției și să nu influențeze negativ, în niciun fel, activitățile de învățământ și cercetare. Obiectul de activitate al societăţilor, al asociaţiilor și al fundaţiilor trebuie fie conex misiunii instituției de învățământ superior”.

6) „La constituirea societăților comerciale, a fundațiilor sau a asociațiilor, instituția de învățământ superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de invenție și alte drepturi de proprietate intelectuală. Instituția de învățământ superior poate acorda prin contract dreptul de administrare și folosință asupra bunurilor societăților comerciale sau asociațiilor, în care are calitatea de asociat sau acționar, ori fundațiilor, în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar.

Dreptul de folosință și de administrare asupra bunurilor-proprietate publică nu poate constitui aport al instituției de învățământ superior la capitalul social al unei societăți comerciale, fundații sau asociații.”

„România Educată devine, astăzi, realitate, sunt convinsă, prin votul coaliției aflate la guvernare”

În prima zi de grevă generală în învățământ, vicepreședintele Senatului Alina Gorghiu, PNL, a anunțat într-o conferință de presă că parlamentarii sunt mobilizați și că „România Educată devine, astăzi, realitate, sunt convinsă, prin votul coaliției aflate la guvernare.”

”Cred că cel mai important proiect pe care îl avem astăzi pe ordinea de zi este pachetul Legilor educației. România Educată devine, astăzi, realitate, sunt convinsă, prin votul coaliției aflate la guvernare. Parlamentarii sunt mobilizați, le mulțumesc celor din Comisia de educație pentru efortul peste o săptămână, zi de zi, mai bine de 12 ore pe zi, discuții, dezbateri, amendamente suplimentare.

Vă fac informarea că peste 500 de amendamente au fost depuse și în Senatul României la aceste legi, atât pe preuniversitar, cât și pe universitar. Sunt mulțumită că astăzi reușim să supunem votului plenului Senatului proiectul cel mai mare de consultare națională din ultimele trei decenii”, a declarat Alina Gorghiu, după ședința Biroului Permanent.

„PSD şi PNL vor să voteze legile luni, sub acoperirea mediatică a grevei profesorilor”

Liga Studenților (LS IAȘI) solicită senatorilor să amâne votul pentru legile educaţiei, propus de PSD şi PNL pentru ziua de luni, în contextul în care în aceeaşi zi are loc greva generală a profesorilor.

Totodată, studenții din Iași le solicită sindicatelor naționale în educație le solicită să ia o poziție clară împotriva proiectelor de lege pentru a putea primi sprijinul studenților și elevilor.

„Solicităm senatorilor să amâne votul pentru legile educaţiei, propus de PSD şi PNL pentru ziua de luni, în contextul în care în aceeaşi zi are loc greva generală a profesorilor, iar sindicatelor naționale în educație le solicităm să ia o poziție clară împotriva proiectelor de lege pentru a putea primi sprijinul studenților și elevilor. Suntem alături de profesori, dar nu de liderii sindicali!

Studenții consideră legitimă solicitarea de majorare a salariilor cadrelor didactice doar dacă aceasta este însoțită măcar de solicitări legate de reintroducerea publicității rezultatelor evaluării cadrelor didactice de către studenți, precum și de reintroducerea cel puțin a unei a treia probe la Evaluarea Națională.

Da, firește că suntem de acord că salariile profesorilor sunt mizere, însă nu putem fi de acord cu majorarea lor atât timp cât prin noile legi ale educației scapă de orice responsabilitate pentru calitatea actului didactic! Profesorii trebuie să fie atenți ca nu cumva să fie păcăliți de sindicate care se folosesc de o cerere legitimă, reală, dar plasată în timp în așa fel încât să ofere PNL un paravan de fum pentru dezbaterile legate de legile educației și care să vină în sprijinul PSD în contextul negocierilor pentru rotativa guvernamentală.

A venit vremea să ne întrebăm: sindicatele chiar vin în sprijinul profesorilor și al educației sau, de fapt, fac jocul coaliției de guvernare? Câte dezbateri despre legile educației au organizat sindicatele în teritoriu? ”, este precizarea făcută pe facebook de Liga Studenţilor din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Ce este România Educată, dincolo de vorbe?

Modificările aduse Legii educației au la bază proiectul „România Educată” al președintelui Klaus Iohannis, care promitea schimbări fundamentale în educație. Actuala formă a Legii educației a fost publicată în Monitorul Oficial pe 10 ianuarie 2011, moment de la care se află în vigoare și stă la baza funcționării sistemului de învățământ românesc.

Aceasta a avut mai bine de 100 de modificări aduse de miniștrii Educației din această perioadă și a devenit cel mai corectat și mai completat act normativ din ultimul deceniu.

Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor a început pe 21 aprilie dezbaterile asupra celor aproape 1.000 de amendamente depuse la proiectele legilor educației, varianta finalizată de ministrul Ligia Deca și avizată de Guvernul Ciucă.

Cele mai multe amendamente la proiectul redactat de ministrul Ligia Deca au venit din partea social-democraţilor. Mai exact, 790 de amendamente la textele de legi ale educației aparțin PSD, în timp ce 200 sunt venite de la USR. Doar la proiectul legii privind învățământul preuniversitar sunt 569 de pagini de amendamente.

RAPORT SENAT  asupra Proiectului Legii învăţământului superior

RAPORT SENAT  asupra Proiectului Legii învăţământului preuniversitar

CITEȘTE ȘI:

Profesorii solicită Guvernului creșteri de SALARII. Care ar urma să fie impactul bugetar

VIDEO EXCLUSIV | Grevă generală în școlile din România. Director: „Educația nu a fost niciodată prioritate națională. Educația nu aduce voturi”

Sindicatele din învățământ le spun părinților „să țină copiii acasă!” REACȚIA elevilor și părinților după anunțarea grevei. „Nu este de joacă!”

Profesorii scot la tablă politicienii, GREVĂ GENERALĂ după 18 ani. Colegiul la care predă Carmen Iohannis a fost miercuri în grevă de avertisment

Ligia Deca: „Încă sper că nu ajungem în situaţia în care GREVA de protest din învățământ să fie declanşată”