Andreea Moldovan, despre testele de salivă COVID: „Oferă un fals sentiment de siguranță printr-un test negativ” (VIDEO)

Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a declarat, în timpul conferinței cu ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, susținută duminică, 4 aprilie, că testele de salivă COVID nu sunt utile ca test de screening și oferă „un fals sentiment de siguranță”. Declarațiile vin în contextul în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a spus, la sfârșitul lunii februarie, că este de acord cu utilizarea testelor non-invazive, pe bază de salivă, în școli, pentru ca starea de siguranță să fie optimă și elevii să nu fie „traumatizați” de experiența recoltării.

„Toate aceste activități școlare, în comun ale copiilor, trebuie să fie supravegheate cu maximă atenție. Reprezintă un risc și pentru copii, iar pe de altă parte să ne gândim că în spatele copiilor stau alte rude. E un moment de atenție din toate punctele de vedere”, a declarat Andreea Moldovan.

Moldovan: „Există presiune pe DSP-uri, personalul e supraîncărcat”

„Explicații țin și de rata de testare. Se lucrează din plin, exact același apel este și pe DSP-uri, de personal supraîncărcat. Numărul de cazuri nealocate este o variabilă.”, a spus aceasta.

Testele de salivă, neconcludente: „Oferă o falsă siguranță”

„S-au cerut păreri și de la comisia COVID și de la Boli Infecțioase. Cele 3.000 de teste nu s-au inclus pentru că nu sunt teste aprobate, sunt teste din salivă, nu din nazofaringian, ele au sensibilitate considerate, nu sunt utile ca test de screening. Această testare cu teste antigen din salivă implică un risc, pentru că rata de pozitivitate nu e atât de înaltă, oferă o falsă siguranță printr-un test negativ, care nu e întotdeauna rezultatul real. Când testele acestea vor fi de o calitate superioară, bineînțeles că va fi un pas înainte pentru o testare mai plăcută.

Există medici școlari, care se pot implica. E foarte important să existe dorință spre astfel de testări. În loc să fie acel traseu lung a unui copil cu suspiciune, am dorit să venim în sprijinul elevilor, profesorilor, părinților. E o metodă de testare inclusă în metodologia INSP a României, disponibilă la școli.

Au început să apară o serie de teste. (…) Fiecare are plusuri și minusuri. Cifra nu este atât de mare, 1,3 milioane de teste, din aceste teste o parte s-au folosit: 26.000-27.000 folosite până acum. E important dacă ne gândim la numărul total de teste antigen făcute.

Farmaciștii vor să fie instruiți pentru a face testări COVID.

Și medicii de familie, dacă vor, ne vor ajuta. Sunt parte a colectivului medical pe care ne bazăm. Din punct de vedere al testării la medici de familie, începem un proiect pilot în Timiș. Doar să fie dorință. Vom merge pe parte de testare și vaccinare.

E foarte important ca un test rapid să fie făcut corect. Și va fi transmis pentru înregistrare în Coronaforms. Aceste aplicații pot fi accesate de personal instruit”, a precizat secretarul de stat.

Despre protocolul de înmormântare al celor cu COVID

Andreea Moldovan: „Există un risc de transmitere a infecției prin fluide și e un timp cât mai scurt. Dar evaluăm, sunt multe păreri, e important să colaborăm cu cei din domeniu”

Noi centre de evaluare, separate de spitale

„Această scădere pe unitățile care primesc și tratează pacienți vine din faptul că au și încărcare pe pacienții COVID. Momentan, de exemplu, în Capitală, bilanțul se face la Matei Balș, la Marius Nasta. E foarte important să scădem presiunea pe aceste teste, prin deschiderea unor centre de evaluare separate de acestea. Fie în locații separate, fie cu alt tip de personal, pentru că în Ordinul 434 e stipulat foarte clar în ce constă acest bilanț.

E extrem de important să fie făcut tuturor pacienților simptomatici. Ei trebuie să-și facă această evaluare, pentru că fie biologic, imagistic, se pot pune în evidență modificări care necesită terapie suplimentară.

Nu va fi o regulă generală. La UPU ajung pacienți diagnosticați acolo cu test rapid pozitiv. Sau ajung pacienți gravi care au nevoie de internare automată în spital. Centrele de evaluare pot fi legate fie de spitale, fie să fie de sine stătătoare.

Operațiile care nu sunt urgente, amânate

Există urgențele care sunt traumatisme sau la gravide, de exemplu. Există pacienții oncologici, trebuie ca în maximum 21 de zile să-și facă operația, apoi radioterapie. Acești pacienți trebuie să aibă acces în continuare la servicii chirurghicale, medicale.

Dar dacă discutăm de varice, de exemplu, o intervenție care poate fi amânată, va trebui să luăm aceste măsuri. Chiar și un asemenea pacient are nevoie de bloc operator, personal medical etc. Cei oncologici vor trebui să aibă acces în continuare.

Am discutat la Fundeni: această restrângere a numărului de operații nu se va face pe o perioadă lungă de timp. Avem nevoie de resursa umană, de acele spații de îngrijire, de terapie, pentru pacienții de maximă urgență. E o situație aparte, sperăm că va trece. Suntem nevoiți să ajutăm pe cei cu maximă urgență.

Urmează ca intervențiile să fie amânate. Depinde de tipul de programare, de tipul de intervenție. E o situație acută, e nevoie de măsuri acute”, a mai spus Andreea Moldovan.