Cercetătorii din Uniunea Europeană spun că anul 2023 ar putea deveni „aproape sigur” cel mai cald din ultimii 125.000 de ani. Acest semnal de alarmă vine după ce luna trecută a fost cea mai fierbinte octombrie înregistrată în istoria modernă a planetei.
Luna octombrie a acestui an a înregistrat o creștere semnificativă a temperaturilor, depășind clar recordul precedent din 2019, conform Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al UE.
„Recordul a fost depășit cu o diferență de 0,4 grade Celsius, ceea ce reprezintă o marjă semnificativă”, a explicat Samantha Burgess, directorul adjunct al C3S, caracterizând fenomenul ca fiind „extrem de anormal”.
Această creștere dramatică a temperaturii este rezultatul continuării emisiilor de gaze cu efect de seră, generate de activitatea umană, combinate cu apariția fenomenului meteorologic El Nino din acest an, care a determinat încălzirea apelor din estul Oceanului Pacific.
La nivel global, temperatura medie la suprafața Pământului în luna octombrie a fost cu 1,7 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900, definită de Copernicus drept era preindustrială.
Această creștere record în octombrie face ca anul 2023 să fie „aproape sigur” să devină cel mai cald an înregistrat, conform comunicatului emis de C3S. Recordul anterior a fost stabilit în 2016, un alt an marcat de fenomenul El Nino.
Setul de date al Copernicus se întinde înapoi până în 1940, dar datele pe termen lung ale Panelului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) includ informații din surse precum carotele de gheață, inelele de copaci și depozitele de corali. Conform lui Samantha Burgess, „Când combinăm datele noastre cu cele ale IPCC, atunci putem spune că acesta este cel mai cald an din ultimii 125.000 de ani.”
Acest fenomen de creștere dramatică a temperaturii nu este izolat, alt exemplu notabil fiind înregistrat în septembrie 2023, când o altă lună a depășit recordul de temperatură cu o marjă semnificativă.
„Septembrie ne-a surprins cu adevărat, așa că, după luna trecută, este greu de stabilit dacă ne aflăm într-o nouă stare climatică. Dar acum recordurile continuă să se prăbușească și mă surprind mai puțin decât în urmă cu o lună,” a spus Burgess.
Climatologul Michael Mann de la Universitatea din Pennsylvania a observat că majoritatea anilor El Nino devin recorduri, deoarece căldura suplimentară generată de acest fenomen se adaugă la încălzirea constantă cauzată de activitatea umană.
Schimbările climatice au alimentat fenomene extreme din ce în ce mai distructive, inclusiv inundații mortale în Libia, valuri de căldură devastatoare în America de Sud și cel mai grav sezon de incendii de vegetație înregistrat vreodată în Canada.
„Pierderea devastatoare din cauza inundațiilor, incendiilor de vegetație, furtunilor și valurilor de căldură înregistrate în acest an nu trebuie să devină noua normalitate,” a avertizat Piers Forster, cercetător în domeniul climatologiei la Universitatea din Leeds. „Prin reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu, putem înjumătăți ritmul încălzirii,” a subliniat el.
Cu toate că țările și-au asumat obiective tot mai ambițioase pentru reducerea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în prezent, acestea nu au fost îndeplinite. Emisiile globale de dioxid de carbon au atins niveluri record în 2022, subliniind necesitatea unor acțiuni urgente pentru combaterea schimbărilor climatice, potrivit Reuters.