Anunțul BNR pentru toți românii, după „LUNEA NEAGRĂ” de pe piața burselor mondiale. Ce se va întâmpla cu rata dobânzii de politică monetară

Publicat: 07 08. 2024, 16:06
Actualizat: 07 08. 2024, 16:06

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, miercuri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, de la 6,75% pe an, începând din 8 august. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în 4 octombrie.

Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.

Cât de grave au fost efectele din „Lunea neagră”

Reamintim că la începutul acestei săptămâni, acțiunile japoneze au scăzut cu 12,4%, motivul principal invocat fiind temerile în legătură cu situația economică a Statelor Unite, care s-ar putea îndrepta spre recesiune.

Și bursele europene au intrat direct „pe roșu”, iar Bitcoinul a pierdut 18% din valoare față de ziua de vineri. Așa cum era de așteptat, și Bursa de Valori Bucureşti a deschis în scădere abruptă prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii, pe fondul declinului şi a volatilităţii de pe bursele externe.

Deciziile Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României:

  • reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, de la 6,75% pe an, începând cu data de 8 august 2024;
  • reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an;
  • menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, informează BNR.

BNR: Faţă de luna martie, rata anuală a inflaţiei s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat

Mai exact, potrivit sursei citate, aceasta s-a diminuat cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61%), în principal ca efect al ieftinirii substanţiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării scăderii dinamicii preţurilor alimentelor.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat descreşterea în trimestrul II, inclusiv în raport cu previziunile, coborând la 5,7% în iunie, de la 7,1% în martie 2024.

„Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor. Influenţe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi din reintrarea pe un trend uşor descrescător a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

În sens opus, au acţionat moderat majorările de costuri unitare cu forţa de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul unei cereri robuste de bunuri.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 5,3% în iunie, de la 6,7% în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a redus la 7,2% în iunie, de la 8,5% în martie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în iunie 2024 la 7,3%, de la 8,3% în martie 2024″, sunt precizările BNR.

„Evoluţia exportului net şi-a accentuat influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024”

Activitatea economică a crescut cu 0,7% în trimestrul I 2024, mai puţin decât s-a anticipat, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor.

Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,5%, de la 3% în precedentele trei luni.

„Descreşterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali.

Evoluţia exportului net şi-a accentuat influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, în condiţiile majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea negativă a volumului exporturilor.

Deficitul balanţei comerciale şi-a mărit doar marginal dinamica anuală, iar cel de cont curent şi-a redus-o considerabil faţă de trimestrul precedent, inclusiv ca efect al accelerării puternice a creşterii în termeni anuali a excedentului balanţei veniturilor secundare, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent”, potrivit informării BNR.

Panică și îngrijorare! Bursa de pe Wall Street a deschis pe roșu

  • Acțiunile Big Tech s-au îndreptat, luni, spre noi pierderi la început de tranzacționare pe Wall Street, potrivit The Guardian.
  • Nvidia a scăzut cu 9% în tranzacțiile înainte de deschiderea bursei, în timp ce Apple a scăzut cu 8%, iar  Microsoft a scăzut cu 5%, Alphabet are o valoare cu 4,7% mai mică și Amazon se îndreaptă către o scădere de 2,8%.
  • De cealaltă parte a baricadei, prețul aurului a crescut aproape de cea mai mare valoare istorică, deoarece metalul prețios este privit de investitori ca un bun refugiu tradițional. În schimb, Bitcoin a pierdut 18% din valoare de vineri, ajungând luni la 53.400 USD.
  • În plus, la Bursa de la New York, prețul acţiunilor Amazon Inc a scăzut cu 8,8%, pe fondul declinului general de pe pieţele bursiere, astfel încât averea netă a lui Jeff Bezos s-a redus la 191,5 miliarde de dolari, conform indicelui miliardarilor realizat de Bloomberg.

 

CITIȚI ȘI:

Cât de grave sunt efectele din „LUNEA NEAGRĂ” pe marile burse ale lumii. ”A generat un val de panică. Este doar o scădere de emoție”