Bucureștenii nu au uitat nici în iarna care a trecut cum e să stai acasă în frig și să nu ai apă caldă. Sute de avarii în rețeaua de termoficare au lăsat blocuri din toate sectoarele, și chiar spitale și școli, zile la rând fără căldură, în timp ce afară erau temperaturi cu minus. Apa caldă și căldura din București au ajuns chiar subiect de glume și bancuri pe internet.
Au trecut mai bine de șase luni de când Nicușor Dan a câștigat alegerile la Primăria Capitalei și a înlocuit-o din funcție pe Gabriela Firea. Actualul edil a avut parte atât de susținea PNL, cât și de cea a USR-PLUS. Foștii colegi de partid ai lui Nicușor Dan și colegii lor din alianță au mizat foarte mult în campania electorală pe problemele din sistemul de termoficare din București, iar unii analiști politici spun că asta a fost una dintre cărțile câștigătoare în alegerile locale.
Practic, în timp ce Nicușor Dan promitea că va rezolva problema căldurii, dar păstra totuși un ton rațional și afirma că sistemul de termoficare distrus poate fi refăcut într-un mandat de patru ani, partenerii săi politici împingeau masiv problemele care îi afectau pe bucureșteni într-o campanie pe Facebook, cu meme-uri, cum este și fotografia, care s-a viralizat, cu un bărbat care face duș și care conține mesajul „Vă promitem apă caldă”.
Alegerile au trecut, iar Nicușor Dan și partenerii săi politici din Consiliul General s-au lovit rapid de realitatea cruntă a sistemului de termoficare din Bucureștiul cu ierni grele.
Când s-au dus aburii euforiei electorale, noii aleși ai Capitalei au văzut țevile vechi de 50 de ani, ajunse ”ciur”, cum spunea chiar edilul-șef, și au amânat până ”iarna viitoare” promisiunile că bucureștenii vor avea apă caldă și căldură zilnic. Cu promisiunea că viitorul va fi mai bun, bucureștenii au mai trecut printr-o iarnă cu frig în case. Avariile au fost dese și ”cârpelile” pe magistralele de termoficare au fost singurele soluții, în plină iarnă și cu puținii bani rămași la final de buget.
În proiectul de buget pentru București, primarul Nicușor Dan a alocat pentru modernizarea a 32 de kilometri din rețeaua de termoficare primară aproape 1,6 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde reprezintă o finanțare externă nerambursabilă. Practic, din cei 1.000 de kilometri de rețea primară, la care se adaugă alți 3.000 de rețea secundară, modernizarea care ar trebui să se facă în acest an reprezintă doar 6,4 % din sistemul de termificare al Bucureștiului.
„Sistemul de termoficare este într-o continuă degradare. Ce vor să facă acum, în acest an, sunt de fapt niște reparații, ca să le spun așa, sunt cârpeli, nu sunt lucruri care să schimbe, încet, câte ceva. Și mai sunt și scumpe, de 1.000 de euro pe metru liniar, și tot aceleași soluții tehnice vechi”, a declarat, pentru GÂNDUL.RO, Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, fost director al RADET (actuala Termoenergetica).
El crede că nu vor fi mari schimbări, cu reparațiile propuse, în rețeaua de termoficare a Capitalei.
”Să admitem că fac 32 de kilometri anul acesta, că le repară ca la carte. Credeți că la iarnă, cu acest procent infim, din cei 4.000 de kilometri, se vor simți mai bine în case, va fi mai mult căldură sau apă caldă?”, se întreabă Radu Opaina.
Fostul director al RADET spune că iarna viitoare va fi la fel ca și până acum, iar unii oameni vor căuta soluții să se încălzească.
„Doamne ferește ca la iarna viitoare să fie ger cumplit. Se vor întâmpla nenorociri, ca la spitale, că omul la frig bagă în priză tot ce nimerește. Omul, la frig și la foame, devine disperat. Alții fură gaze de la bucătărie și le bagă în tot felul de improvizații”, a avertizat Opaina.
Mi-e teamă de dezastre, de incendii sau explozii, pentru că sistemul va ceda mai mult. Va fi un dezastru, iar cu o floare nu se face primăvară, a mai spus Radu Opaina.
Director general adjunct al Termoenergetica, Adrian Gîtlan, recunoaște că este nevoie de lucrări de modernizare pe mult mai mult de 32 de kilometri din rețeaua de termoficare pentru ca avariile să nu mai fie atât de dese.
„Noi facem toate eforturile și zicem că va fi mai bine decât în această iarnă, care ne-a creat mari probleme, pentru că au fost oscilații de temperaturi. Sistemul se învechește, dar ,de la iarnă la iarnă, încercăm să îmbunătățim”, spune Adrian Gîtlan.
Prioritatea noastră este această rețea primară, care este foarte veche și ne face cele mai mari probleme. Pentru ca totul să funcționeze în parametri normali, este nevoie de modernizarea celor 1.000 de kilometri de rețea primară, explică Adrian Gîtlan.
Radu Opaina crede însă că această strategie de înlocuire a rețelei primare de termoficare nu este cea mai eficientă.
„Cea mai simplă soluție este să mergi cu producerea cât mai aproape de locul de consum, adică să elimini cei 4.000 de kilometri. În toată lumea civilizată așa se procedează. În Suedia, Norvegia, Danemarca, Austria, sursa este cât mai aproape de locul de consum. La noi, CET-urile poluează foarte mult, pentru că au la bază păcură, cărbune”, susține Opaina.
Pe de altă parte, în ritmul actual, să presupunem că vor face modernizarea, va dura cel puțin 20 de ani, mai spune fostul președinte al RADET.
Cele mai mari probleme în rețeaua de termoficare sunt în zona de nord-est a Capitalei, îndeosebi în cartierele Colentina, Fundeni, Doamna Ghica și Pantelimon, pentru că acolo au dispărut cele două CET-uri, din Titan și Pipera, precizează Adrian Gîtlan.
Directorul din Termoenergetica explică și unde vor fi făcute în acest an lucrările de modernizare a rețelei primare de termoficare.
„Din cele șapte tronsoane pe care vrem să le modernizăm în acest an, să le terminăm, două au fost finalizate, unul este în lucru în Rahova și mai sunt patru tronsoane pentru care urmează să se facă o licitație. După ce se va organiza licitația pentru cele patru tronsoane, vom începe lucrările, care se vor termina în acest an. Este vorba de cei 32 de kilometri, care dus-întors reprezintă 64 de kilometri din cei 1.000 de rețea primară”, spune Gîrlan.
Pe lângă cei 32 de kilometri de rețea de termoficare, primarul Nicușor Dan a vorbit recent și de modernizarea altor 200 de kilometri. Adrian Gîtlan explică când și unde vor fi făcute noi lucrări.
„În momentul în care finalizăm aceste tronsoane, putem vorbi de pasul următor, adică proiectele din POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare – n.r.), care reprezintă 200 de kilometri. Lucrările urmează să înceapă de anul viitor, pe patru ani, pentru 20% din rețeaua primară. Este vorba de problemele cele mai mari, pe care, dacă le rezolvăm, vor schimba situația”, precizează directorul adjunct al Termoenergetică.
Termoenergetica a transmis, la solicitarea redacției Gândul, unde sunt încheiate lucrările de modernizare și unde vor fi lucrări în acest an.
Proiecte finalizate recent:
Proiecte în lucru:
Tronsoane care urmează la licitații: