APAPR: Noile posibile excepții de la plata contribuției la Pilonul II, un „cadou otrăvit”. Care ar putea fi consecințele negative

Din cei aproape 7,8 milioane de români care contribuie cu o parte din venitul pentru pensia obligatorie administrată privat, adică Pilonul II, sunt zvonuri că angajații din agricultură şi industria alimentară ar putea să fie excluși de la plata acestei contribuții, așa cum se întâmplă, în ultimii peste trei ani, în cazul angajaților din contrucții. Reprezentanții Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), care se ocupă de fondurile de pensii din Pilonul II, la  atrag atenția că o posibilă concretizare a acestor alternative vehiculate ar putea avea consecințe negative, pe termen lung, pentru actualii angajați, dar și din perspectiv angajamentelor asumate de România în fața forurilor europene.

Organizaţia profesională care reuneşte toţi administratorii de fonduri de pensii şi băncile depozitare din România – Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) – a transmis o poziție, miercuri, citănd posibile variante de introducere a unor noi excepții la plata contribuției la Pilonul II de pensii.

Reacția administatorilor de fonduri vine după declarațiile oficiale ale șefului Guvernului de luni seara. În timpul prezentării pachetului de măsuri „Sprijin pentru România”, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că salariul minim în agricultură şi industria alimentară, care va fi aprobat săptămâna viitoare în Parlament, ar urma să fie 3.000 de lei brut, „similar celui din sectorul construcţiilor”. De aminitit că, prin prisma Ordonanței de Urgență nr. 114/2018, angajații din construcții primesc salarii mai mari, dar vor avea pensii mai mici, pentru că nu sunt obligați să vireze contribuții la Pilonul II de pensii, cele administrate privat.

„O tendință care nu este benefică pentru viitorii pensionari”

Astfel, reprezentații Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) transmite, cu privire la propunerile de noi excepții fiscale vizând Pilonul II de pensii private, vehiculate în ultimele zile în spațiul public, că „posibila exceptare a unor noi categorii de salariați – cum ar fi cei din agricultură și/sau industria alimentară – de la contribuția aferentă Pilonului II reprezintă o tendință care nu este benefică pentru viitorii pensionari și care nu trebuie încurajată deoarece merge în direcția opusă încurajării economisirii pe termen lung a populației, precum și împotriva angajamentelor europene ale României, cuprinse în PNRR”.

În comunicatul transmis, APAPR atrage atenția că, potrivit reformelor la care România s-a angajat față de Uniunea Europeană prin PNRR, regimul de excepții fiscale introdus în domeniul construcțiilor de OUG 114/2018 trebuie eliminat integral din legislație până în primul trimestru din 2025 (jalon PNRR), nicidecum extins la alte categorii de salariați.

„Exceptarea de la plata contribuției la Pilonul II a însemnat pentru salariații din construcții un cadou otrăvit, respectiv posibilitatea cheltuirii azi a unor sume derizorii în locul acumulării sustenabile și fructificării prin investiții pe termen lung a acestor bani, așa cum Pilonul II a dovedit deja că furnizează pentru cei 7,8 milioane de români. Potrivit informațiilor publice prezentate de autorități, peste 700.000 de salariați din construcții au fost văduviți în ultimii 3 ani de contribuții de peste 1,9 miliarde de lei la Pilonul II”, a comunicat APAPR.

Contribuții cu 20 de miliarde de lei mai mici în Pilonul II

Mai mult, reprezentanții organizației profesionale amintesc de decizia recentă, luată de România ca parte a angajamentului în cadrul PNRR (jalon aferent primului trimestru din 2022), pe lângă legislația inițială, să majoreze contribuția pentru Pilonul II de pensii private de la 3,75% la 4,75%  începând cu 1 ianuarie 2024. „Posibila exceptare a unor noi categorii de salariați de la plata contribuției la Pilonul II de pensii contravine astfel direcției europene asumate de România pentru consolidarea și sustenabilitatea Pilonului II. Reamintim pe această cale că salariații României au primit până acum contribuții cu 20 de miliarde de lei mai mici în Pilonul II, în perioada 2009-2022, din cauza nerespectării prevederilor inițiale ale Legii 411/2004”, au conchis reprezentații APAPR/

La momentul lansării colectării, în 2008, cota de contribuţie la fondul de pensii administrate privat obligatorii, pentru persoanele asigurate în vârstră de până la 35 de ani, era de 2% din baza de calcul, iar Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat prevedea inițial majorarea la 6% în termen de 8 ani de la începerea colectării. După mai multe modificări legislative și derogări, în prezent, începând cu data de 1 ianuarie 2018 cota de contribuție la fondul de pensii este de 3,75%.

Potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiacă (ASF), prin derogare de la aceste dispoziții legale, termenul de 8 ani pentru atingerea cotei de 6% a fost majorat la 9 ani şi modul de creştere a cotei procentuale a fost modificat în sensul creşterii cu 0,5 puncte procentuale pe an până în anul 2015 inclusiv şi cu 0,1 puncte procentuale în anul 2016, respectiv cu 0,9 puncte procentuale în anul 2017. În anul 2016, cota contribuţiei era 5,1%, care s-a păstrat şi în anul 2017. Începând cu anul 2018, cota contribuţiei a fost redusă la 3,75%, în contextul includerii contribuţiei angajatorului în baza de calcul, respectiv în venitul salarial brut. Conform specialiștilor, cota de 6% – conform metodei de calcul inițiale – ar echivala cu aproximativ 5%, după schimbărările legislative.

Astfel, prin această modificare, o parte din contribuția care merge, în prezent, la Pilonul I, va fi transferată spre Pilonul II. Conform notei de fundamentare a proiectului aprobat de Guvern, este vorba de peste 3,36 de miliarde de lei, anual, din 2024, care nu vor mai intra la bugetul asigurărilor sociale de stat, ci vor ajunge în conturile administrate de fondurile de pensii private.

Pe creștere, în ciuda pandemiei de COVID-19

Pe ansamblu, anul trecut, arată ultimul raport al ASF, piața pensiilor private a continuat să crească, în ciuda volatilității induse de criza COVID-19. Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat a fost de 89,07 miliarde lei, la finalul lunii decembrie a anului 2021, în creștere cu aproximativ 19% comparativ cu aceeași dată a anului 2020. Comparativ cu trimestrul anterior, activele nete au crescut cu 2%.

Numărul participanților înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat la 31 decembrie 2021 a fost de 7,79 milioane persoane, în creștere față de 7,63 milioane persoane la 31 decembrie 2020.

În cei aproximativ 14 ani care au trecut de la înființarea sistemului, valoarea activului unitar net a crescut de la 10 lei la peste 28,5 lei, potrivit ASF.

„Altfel spus, fondurile de pensii au adus un câștig de 185% cotizanților. Faptul că deja sunt 50.000 de români care au beneficiat de plata pensiei, beneficiind de un randament între 100% și 185%, este un argument în plus pentru soliditatea și utilitatea sistemului”, au transmis reprezentanții instuției.