Ștefan Dumitrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei, în prezent arhitect-șef al Sectorului 3, a declarat, pentru Gândul, că podurile și pasajele din Capitală trebuie în permanență îngrijite și monitorizate. Specialistul explică aceste aspecte în contextul în care ultimele expertize ale Municipalității arată că trei structuri mari, precum Pasajele Lujerului și Obor, dar și Podul Băneasa, au grad V de degradare.
Nicușor Dan a anunțat, marți, că Primăria Capitalei a finalizat recent de expertizat toate cele 28 de pasaje aflate în administrare, iar concluzia este una extrem de îngrijorătoare.
La trei dintre ele trebuie intervenit de urgență, au grad V din punct de vedere al stării tehnice.
„Cele care sunt în categoria urgență sunt Podul Băneasa, Pasajul Obor și Pasajul Lujerului. La acestea va trebui să intervenim în perioada următoare. Lucrările pentru cele două pasaje sunt estimate la 50 de milioane lei fiecare, pentru Podul Băneasa undeva la 20 milioane lei”, a explicat primarul general.
Ștefan Dumitrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei, a precizat pentru Gândul, că aceste structuri trebuie monitorizate permanent.
„Lucrările din construcții precum podurile și pasajele, sau treceri supra și subterane, necesită o mentenanță permanentă, pentru că sunt structuri permanent solicitate și aflate la discreția naturii. Ele trebuie să fie monitorizate permanent, astfel încât să se stabilească stadiul lor de uzură. Sunt categorii de la I la V, care determină gradul de risc în exploatare a acestor lucrări de artă în construcții. Nu puține au fost cazurile în întreaga lume cu poduri prăbușite, ne aducem aminte de cazul celebru din Italia, de acum câțiva ani, de la Genova, unde s-a prăbușit Podul Morandi. La noi, am văzut poduri care au colapsat și la două minute după recepție”, a declarat, pentru Gândul, Ștefan Dumitrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei.
Specialistul a explicat cum trebuie monitorizate podurile și pasajele.
„Pe aceste poduri sunt montați senzori care monitorizează permanent deplasările relative și absolute ale elementelor de structură, față de elemente fixe, față de teren. În momentul în care acești senzori detectează o deplasare prea mare a unui element de structură, în momentul acela trebuie intervenit, pentru că nu mai este mult până când structura poate să prezinte avarii semnificative, iar colapsul este faza finală”, este de părere arhitectul.
Ștefan Dumitrașcu mai spune că nu trebuie să ne așteptăm la lucruri bune în ceea ce privește reabilitarea podurilor și pasajelor.
„Nu trebuie făcute intervenții pompieristice, dar trebuie îngrijite în permanență. Eu nu mă aștept la lucruri bune, ingineria mentenanței unor lucrări de artă nu se face după ureche. Îți trebuie studii și practică îndelungată în șantier. Primăria se laudă că a trasat o dungă pe asfalt, pentru că atât poate”, a conchis Ștefan Dumitrașcu.
O altă construcție extrem de complexă, dar care se prezintă foarte prost, este Planșeul de la Unirii. Despre situația de aici, Gândul a relatat în martie 2021, în premieră.
Planșeul de beton din Piața Unirii, pe sub care trece Râul Dâmbovița, este în prezent într-o stare de degradare foarte mare. Potrivit specialiștilor în construcții, care au verificat planșeul, acesta se poate prăbuși în cazul unui seism de intensitate medie, iar problema uriașă este că pe sub Dâmbovița (și pe sub planșeu) se află pasajul de la metrou, dintre Unirii 1 și Unirii 2.
Pe de altă parte, pe deasupra planșeului este organizată circulația rutieră din Piața Unirii. Practic, la această structură trebuie să se intervină de urgență, pentru a se evita o tragedie.