Austria nu va renunța la veto în privința aderării la Schengen a României și Bulgariei. Care sunt explicațiile

Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne, a raportat într-o conferinţă de presă un bilanţ pozitiv al luptei sale împotriva imigraţiei clandestine. Printre altele, Karner s-a lăudat că au fost mai puţine cereri de azil în ultima perioadă, dar, cu toate acestea, el a spus că „nu este un motiv de sărbătoare”.  În cazul aderării României şi Bulgariei la Schengen, a fost ferm, va continua să se opună, relatează presa austriacă.

În prima jumătate a anului, mai mulţi solicitanţi de azil au părăsit Austria decât au fost depuse noi cereri de azil, a anunţat Gerhard Karner într-o conferinţă de presă.

Expulzare în masă

Aproape 5.900 de expulzări voluntare şi forţate au avut loc în Austria în prima jumătate a anului, ceea ce înseamnă o creştere de 20 de procente în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Acesta este un bilanţ pozitiv, dar nu un motiv de sărbătoare, ci un mandat pentru a continua să lucrăm din greu în această direcţie”, a declarat ministrul de Interne, citat de televiziunea publică ORF. El a reamintit că în urmă cu un an sistemul austriac de azil era „masiv împovărat”.

A fost activată „frâna de azil”

A fost activată „frâna de azil” şi de atunci cifrele au evoluat în direcţia dorită, a spus Karner. Din ianuarie până în iunie 2023, Austria a înregistrat aproximativ 23.000 de cereri de azil, mai puţine decât în primele şase luni ale anului 2022, şi, în acelaşi timp, au existat cu aproximativ 20% mai multe expulzări sau transferuri din ţară decât în anul precedent. Acest lucru este important pentru a se asigura că „sistemul de azil rămâne credibil” şi pentru a preveni abuzurile, a subliniat Karner.

Succesul este al Austriei, nu al Bulgariei sau României

În ciuda tendinţei de scădere a numărului de azilanţi, Karner vrea să continue să se opună prin veto aderării României şi Bulgariei la Schengen. Controalele la frontieră fac parte din succes, prin urmare situaţia rămâne neschimbată, a declarat ministrul de interne, potrivit ORF.

Karner spune că rutele de trafic de persoane s-au schimbat şi asta doar datorită măsurilor luate de Austria, în condiţiile în care alte ţări din UE înregistrează o creştere a numărului de azilanţi. Prin urmare, el a cerut încă o dată o regândire la nivel european şi punerea în aplicare a reformei UE în materie de azil, precum şi investiţii în protecţia frontierelor externe ale UE.

Topul deportărilor

Jumătate dintre deportările efectuate între ianuarie şi iunie au fost plecări voluntare, iar cealaltă jumătate deportări forţate. 31% dintre cei expulzaţi, adică 1.820 de persoane, erau cetăţeni UE. Cele mai multe deportări au fost făcute în Slovacia (648), Serbia (557), România (374), India (297) şi Turcia (266). În 704 cazuri, solicitanţii de azil au fost returnaţi în alte state UE în baza procedurilor Dublin. Convenţia de la Dublin stipulează că statul UE responsabil de procedura de azil este cel în care persoana în cauză a intrat pentru prima dată pe teritoriul UE.

În afară de deportările datorate deciziilor negative privind azilul, multe persoane continuă să se sustragă procedurii de azil. Astfel, este probabil ca acestea să se întoarcă în ţara de origine sau să călătorească mai departe în alte state europene după ce au fost deja reţinute în Austria şi au solicitat azil. Anul trecut, peste 40.000 de proceduri de azil au fost întrerupte, în principal din acest motiv. Şi în acest an, 18.500 de persoane s-au sustras deja procedurii de azil, a precizat Karner, potrivit Kleine Zeitung.

Operațiunea Fox

Pe de altă parte, Karner a respins acuzaţiile conform cărora poliţiştii austrieci ar fi fost implicaţi indirect în respingeri ilegale la frontiera sârbo-ungară, în cadrul operaţiunii Fox. El a declarat că acuzaţiile de violenţă trebuie să fie investigate şi că aceasta este sarcina Ungariei şi a Comisiei Europene. Ar trebui să se facă o distincţie între acest lucru şi returnarea la frontieră. Operaţiunea Fox a fost un succes şi va fi continuată, a spus Karner.

În prezent, 31 de ofiţeri austrieci sunt desfăşuraţi în cadrul operaţiunii din Ungaria. Potrivit lui Karner, aproximativ 70 de traficanţi au fost arestaţi în Ungaria în prima jumătate a acestui an.

Citiți și: EXCLUSIV | De ce are nevoie România pentru a putea adera, în toamnă, la Schengen. Europarlamentar: „Austria nu mai are acum acele argumente”

„PAGUBE” uriașe după lăsarea României și Bulgariei la poarta Schengen. REZOLUȚIA care solicită Bruxelles compensarea costurilor din anii neaderării

Va respecta Nehammer Rezoluția PE privind Schengen? Răzvan Nicolescu: ”Vor fi compensații mai mari cu cât prelungesc mai mult” – DECLARAȚII EXCLUSIVE