Austria, o nouă rundă de justificări, explicații și „sentințe.” Cancelarul Karl Nehammer: „Politica de azil eşuată a UE a cauzat situaţia. Nu va exista nicio extindere, cât timp frontiera externă nu este protejată eficient”
Decizia Austriei de a respinge aderarea României și a Bulgariei nu a rămas fără ecou la nivel internațional, stârnind numeroase discuții, dileme, întrebări și controverse în jurul motivului principal invocat de Austria și anume fenomenul migrației din țara noastră și din Bulgaria. Cancelarul austriac Karl Nehammer – cel care s-a opus vehement aderării României – a explicat, din nou, de ce Austria a luat această decizie. Acesta nu a renunțat însă la tonul imperativ de a pronunța „sentințe” în ceea ce privește aderarea la Spațiul Schengen.
Karl Nehammer: „Ameninţările şi argumentele polemice, folosite pentru a încerca să se crească presiunea împotriva Austriei”
Cancelarul austriac a precizat că „această abordare a fost o chestiune de securitate pentru Austria.” Acesta și-a reluat însă criticile faţă de o politică de azil „eronată” a UE, dar a acuzat și presiuni la adresa Austriei.
„Nu va exista nicio extindere (Schengen), atât timp cât frontiera externă nu este protejată în mod eficient. Politica de azil eşuată a UE a cauzat această situaţie. Ameninţările şi argumentele polemice sunt folosite pentru a încerca să se crească presiunea împotriva Austriei.
Atât timp cât 75.000 de străini ajung neînregistraţi în estul Austriei, aceasta este o problemă de securitate şi trebuie rezolvată odată”, a afirmat cancelarul, conform cotidianului Die Presse, citat de News.ro.
Citiți și:
Karl Mahrer: „O extindere a sistemului Schengen, care oricum nu mai funcţionează, nu are sens”
În timp ce ministrul de externe Alexander Schallenberg, membru al partidului conservator ÖVP din care face parte și cancelarul, a subliniat vineri, la mai multe posturi de radio, că acţiunea Austriei nu a fost un veto, ci mai degrabă un „apel la ajutor”, liderul regional din Viena al Partidului Popular, consilierul Karl Mahrer, a cerut sâmbătă, într-o declaraţie, ca veto-ul Austriei să fie luat în serios.
Este necesară „o regândire a politicii de azil şi migraţie în Europa. Aceasta este singura modalitate de a garanta libertatea şi securitatea ca drepturi fundamentale. O extindere a sistemului Schengen, care oricum nu mai funcţionează, nu are sens”, a declarat Mahrer.
Reacția României, catalogată „prea emotivă” de Austria
Austria nu a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ci doar „nu a vrut să se facă acum”, a susținut Alexander Schallenberg, ministrul austriac de Externe, într-un interviu acordat vineri canalului TV Puls24.
Ministrul de externe a explicat, în acest context, că Austria a vrut să scoată subiectul Schengen de pe ordinea de zi a Consiliului JAI şi să se vorbească din nou despre asta peste şase luni.
În acelaşi timp, el a vorbit și despre reacţia României, pe care o catalogheză prea „emotivă”, după ce ministerul român de Externe l-a rechemat în ţară pe ambasadorul din Austria, Emil Hurezeanu, pentru consultări.
E.S. Emil Hurezeanu, chemat în țară pentru consultări
Ministerul Afacerilor Externe anunță că a decis chemarea în țară a ambasadorului României la Viena, Emil Hurezeanu, pentru consultări. Decizia a fost luată în contextul în care Austria s-a opus joi, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Potrivit comunicatului MAE, această decizie „indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor” cu Austria.
„Ministerul Afacerilor Externe informează că, având în vedere poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în țară pentru consultări. Conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim.
Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
26 de state membre au sprijinit România, Austria singura opozantă
Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație nici de această dată, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE.
Austria a reușit să blocheze joi decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România.”
CITEȘTE ȘI: