Avantajele unei case SMART în România: facturi mai mici și dobânzi preferențiale. Cât costă o asemenea locuință, în comparație cu una normală

Casele smart, proiectate astfel încât să aibă un consum de energie aproape de zero, sunt tot mai căutate în România.

De altfel, începând cu anul 2030, toate clădirile noi şi cele care sunt renovate trebuie să aibă zero emisii de carbon, conform unei directive a Comisiei Europene.

Și chiar dacă prețul unei case cu performanță energetică ridicată este mai mare, dar economiile apar pe parcurs, la facturi. O casă smart costă și cu 30% mai mult decât una normală, potrivit Pro TV.

Mai nou, chiar și pentru clădirile publice sau blocurile de locuințe sunt proiecte de reabilitare termică, cu bani primiți de la Uniunea Europeană.

IQOS deschide un nou capitol în AFI Cotroceni: artă, design și experiențe sub conceptul 2.0

20:11

NEWS ALERT Grindeanu critică dur propunerile USR la ministere: „Mi-aș dori ca cei nominalizați să nu-și facă specializarea la locul de muncă”

20:08

O casă pasivă trebuie să fie prietenoasă cu mediul și să aibă costuri mici de întreținere, iar pentru a construi o astfel de locuință este nevoie de izolarea termică a fațadelor, acoperișului și fundației, ferestrele să fie cât mai mari pentru lumină naturală, să aibă un sistem inteligent de ventilație, dar și sisteme de încălzire moderne, cum ar fi panourile fotovoltaice.

Astfel de construcții stârnesc interes tot mai mare în rândul românilor, deși costurile pentru o casă inteligentă pot fi și cu 20 chiar 30 la sută mai mari față de una clasică.

„Pe termen lung, costurile de clădiri verzi sunt chiar mai mici. În primul rând, avem niște costuri de operare mult mai reduse, după aceea putem avea o dobândă preferențială”, a precizat pentru Știrile Pro TV Andrei Botiș, președintele Romanian Green Building Council.

Pe lângă cei care vor să își renoveze sau să își construiasă singuri o locuință, România are alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență peste 2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a clădirilor.

Această sumă trebuie cheltuită până în anul 2027, dar specialiștii spun că țara noastră nu va reuși să atragă în totalitate aceste fonduri.

„Nu avem suficienți specialiști. Nu există programe de informare la nivelul autorităților publice, nu știu nici în acest moment ce să ceară corect. Ei cer orice, au rămas pe ideea a unui cerificat de urbanism care trebuie să aibă aviz pentru apă, electricitate. Dar când vine vorba de eficiență energetică, acolo lucrurile sunt atât de diluate și amestecate și neînțelese”, a declarat Cătălin Lungu, președintele REHVA (Federația Asociațiilor Europene de Încălzire, Ventilație și Aer Condiționat).

Din 2021, România trebuie să respecte când sunt construite clădirile standardul NZEB – Nearly Zero Energy Buildings, cu alte cuvinte – clădiri cu consum de energie aproape de zero, iar din 2030 construcția clădirilor vor trebui să respecte un nou concept, 0 emisii de carbon, pragul la care tinde Europa pentru a reduce consumul de energie.