Avertismentul lui Sorin Cîmpeanu: „Bugetul Ministerului Educației și bugetul educației să fie mai mare față de cel anterior. Dacă nu va fi asigurat, va fi un alt ministru”

Ministrul Sorin Cîmpeanu a afirmat că va demisiona dacă Ministerul Educației nu va beneficia anul acesta de un buget mai mare decât cel din 2020. Avertismentul lui Cîmpeanu vine în contextul în care proiectul de buget pe 2021 trebuia să ajungă în dezbatere publică miercuri dimineață, dar acest lucru nu s-a întâmplat. România trebuie să se încadreze într-un deficit de circa 7%, iar guvernanții trebuie să reducă pe cât posibil cheltuielile.

Ministrul Educației a declarat că atât bugetul Ministerului Educației, „în special”, cât și bugetul educatei, „în general”, trebuie să fie mai mare față de cel anterior. În caz contrar, Cîmpeanu spune că ar trebui să preia funcția un alt ministru care să rezolve problemele existente „fără resurse financiare”.

„Bugetul Ministerului Educației în special și bugetul educației în general, să fie mai mare față de execuția bugetară pe 2020”

„Am afirmat public, în mod repetat și deliberat, că, înțelegând constrângerile bugetare din acest an, care nu sunt specifice doar României, totuși am o așteptare clară: în valoare absolută, raportat la execuția pe 2020, bugetul Ministerului Educației în special și bugetul educației în general, să fie mai mare față de execuția bugetară pe 2020. Este un minim. Acest minim, dacă va fi asigurat, va fi același ministru la Educație. Dacă nu va fi asigurat, va fi un alt ministru la Educație, care știe să rezolve problemele fără resurse financiare”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Miercuri, Cîmpeanu declarase  că suma de 530 de milioane de lei, cât a cerut pentru bursele elevilor, va fi cuprinsă în bugetul de stat pe acest an.

„Eu pot să vă spun că de la început am avut această solicitare de cuprindere a burselor elevilor, e public ce am cerut de mai mult timp, într-un cuantum de 530 de milioane de lei. Asta înseamnă dublu față de cele 270 de milioane de lei cât au fost bursele elevilor în întreaga țară, din care 135 de milioane doar în București, deci o situație foarte gravă. Cei 270 de milioane au provenit exclusiv din bugetele autorităților locale. De data asta, răspunsul e da, sunt absolut convins că cel puțin 530 de milioane de lei destinați din bugetul de stat burselor elevilor, prin autoritățile locale, vor fi cuprinși în buget”.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) acuză Guvernul condus de Florin Cîțu că refuză dialogul social. Sindicaliștii susțin că o alocare a 2,5% din PIB pentru Educație va duce la continuarea politicii de subfinanțare a acestui domeniu.

FSLI cere intervenția președintelui Klaus Iohannis, având în vedere că bugetul de austeritate propus pentru educație va însemna „eșecul Programului 

„2,5% din PIB ar urma, potrivit unor surse neoficiale, să fie bugetul alocat educației în anul 2021 de la bugetul de stat. Cum traducem acest procent? România este codașa țărilor membre ale UE în ceea ce privește investiția în educație care este, în medie, de aprope 5% din PIB la nivel european. Asta înseamnă continuarea politicii de subfinanțare a unui domeniu pe care specialiștii îl consideră fundamental pentru progresul economic. Când România are peste 800 de unități școlare cu toalete ca în Evul Mediu, cum își permit guvernanții să nu facă efortul de a suplimenta fondurile pentru educație? De fapt, domnul Florin Cîțu pune acum în practică ceea ce a afirmat atunci când era ministru de finanțe:

Ce declara Cîmpeanu, la începutul anului

În ianuarie ministrul Cîmpeanu declara că “28,2 miliarde de lei trebuie să fie minim minimorum bugetul Educației, pentru a continuă eu cel puțîn”, arătând că valoarea o reprezintă execuția bugetară din Educație pe 2020. Dacă Ministerul Educației primește în bugetul pe 2021 o alocare de 28,2 miliarde de lei, suma ar fi cu 2,3 miliarde de lei mai mică față de alocarea din 2020, reprezentând 2,5% din PIB-ul estimat pentru acest an de Comisia Națională de Prognoză.

Raportat la acest PIB pe care se construiește Bugetul României pentru anul 2021, suma de 28,276 miliarde lei înseamnă 2,53%.

Dacă ar rămâne la acest procent din PIB, alocarea pentru Educației ar fi mai mică decât cea de anul trecut, când era de 2,7% din PIB. Pentru perioada 1995-2021, conform datelor despre cheltuiala guvernamentală pentru Educație ale Eurostat și Ministerului Finanțelor din România, cea din 2021 ar fi cea mai mică.

Creșterea economică din 2021 este estimată la 4,3%, în timp ce investițiile vor crește, potrivit proiectului de buget, lansat în dezbatere, până la 61 de miliarde de lei, a transmis, miercuri, premierul Florin Cîțu. Șeful Executivului a mai afirmat că revenirea deficitului la 3% se va realiza în 2024.

Joi, Cîmpeanu a avut o discuție, la Palatul Cotroceni, cu președintele Klaus Iohannis. Șeful statului va face declarații de la ora 17.15.

Bugetul pe 2021 nu a fost încă publicat.