Avertizorii de integritate din instituțiile publice sau companii de stat vor fi protejați prin lege. Ce se întâmplă în cazul unei raportări nereale

Executivul a aprobat, miercuri, proiectul de lege propus de Ministerul Justiției prin care se instituie un nou cadru legislativ, complex, care își propune creșterea protecției pentru cei care scot la lumină încălcări ale legilor din instituțiile publice și companiile de stat, pentru a nu suferi represalii din partea angajatorilor, dar și amenzile pe care le pot primi aceste instutuții dacă împiedică sau sau refuză înregistrarea unei raportări. Există o limită, pentru care averizorii răspund, cel puțin pecuniar, dacă nu chiar penal: raportarea nereală.

Proiectul de lege, pus în dezbatere publică încă din prima parte a anului trecut, transpune Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii și aduce la îndeplinire jalonul 430 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – „Componenta C14. Buna guvernanță. Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției” – instituind un nou cadru legislativ, complex, destinat facilitării procesului de raportare a încălcării legilor și consolidării măsurilor de sprijin și protecție pentru avertizori, a precizat Ministerul Justiției.

Traseul legislativ

Odată aprobat de Guvern, prouiectul de lege intră în dezbaterea celor două camere ale Parlamentului și, dacă este adoptat de aleși, intră în vigoare după ce este promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial.

EXTERNE Administrația SUA l-a sancționat pe un lider politic din GEORGIA /Blinken denunță ”subminarea viitorului euro-atlantic” pentru beneficiul Rusiei

21:03

POLITICĂ Crin Antonescu: „Nu am sprijinul lui Trump, dar este și o parte BUNĂ în acest lucru”

20:54

„Proiectul de lege, prin care se urmărește protejarea interesului public, este încă una din restanțele de pe agenda MJ din anul 2021 și a fost avizat favorabil de toate instituțiile implicate în acest proces, observațiile formulate fiind preluate, în cea mai mare parte, în textul final”, au transmis reprezentații instituției.

De exemplu, în dezbaterea publică din luna aprilie a anului trecut s-a pus în discuție oportunitatea implementării măsurilor propuse în mediul privat și chiar introducerea unor recompense financiare care să fie acordate avertizorilor. Mai concret, potrivit documentelor oficiale ale MJ, deputatul Sebastian Ioan Burduja, prezent la discuție, a menționat că, împreună cu Costache și Bogdan Buta și cu sprijinul The National Whistleblower Center (NWC), a elaborat un proiect legislativ care promovează sistemul recompenselor care se aplică la fel de ușor și în sistemul privat și în sistemul public, pe baza experienței americane.

Conform minutei dezbaterii publice, prin propunerea legislativă, se acordă o protecție adecvată prin anonimizarea avertizărilor, eliminându-se inclusiv acel articol prin care ești obligat să raportezi mai întâi pe canale interne. „Astfel, vorbitorul afirmă că este la latitudinea avertizorului să raporteze pe orice canal care consideră că îi asigură confidențialitatea în acest sens. Pe lângă aceste aspecte, autorii propunerii legislative au acordat un grad de protecție mult mai dedicat, superior protecției reglementate prin proiectul de lege. Vorbitorul consideră că este foarte importantă asigurarea recompensării avertizorului, afirmând că, înaintea introducerii acestui sistem în legea din Statele Unite ale Americii, aceasta nu a „prea” funcționat și se au în vedere cel puțin douăzeci de ani de experiență a aplicării. De îndată ce s-a reușit implementarea sistemului recompensării avertizorilor de integritate, numărul avertizărilor a crescut în S.U.A., recuperându-se ca urmare a soluționării cazurilor semnalate prin avertizări, peste 4 miliarde de dolari pe an. Consideră că, față de situația din România la momentul dezbaterii și de faptul că avertizorii puteau suferi –  la acea dată – represalii, este vital ca legea română de implementare a directivei să conțină aceste trei elemente: recompensare, anonimizare, protecție sporită”, se arată în documentul publicat de MJ.

Cine poate fi „avertizor în interes public”

Conform proiectului aprobat de Executiv, legea se aplică persoanelor – denumite avertizor în interes public – adică cele care efectuează raportări și care au obținut informații referitoare la încălcări ale legii, într-un context profesional.

În categoria acestor persoane intră următoarele:

• a) persoanele care au statut de lucrător;
• b) persoanele care desfășoară o activitate independentă, în înțelesul art. 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
• c) acționarii și persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administrație, precum și voluntarii și stagiarii remunerați sau neremunerați;
• d) orice persoană care lucrează sub supravegherea și conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanților și a furnizorilor acesteia.

Protecția se aplică și:

• a) facilitatorilor;
• b) persoanelor terțe care au legături cu avertizorul în interes public și care ar putea să sufere represalii într-un context profesional, cum ar fi colegi sau rude ale acestuia;
• c) persoanelor juridice deținute de către avertizorul în interes public, sau pentru care avertizorul în interes public lucrează sau cu care are alte tipuri de legături într-un context profesional;
• d) avertizorul în interes public care, în mod anonim, a raportat sau a divulgat public informații referitoare la încălcări, dar este ulterior identificat și suferă represalii;
• e) avertizorului în interes public care efectuează raportări către instituțiile, organele, oficiile sau agențiile relevante ale Uniunii Europene;

Prevederile se aplică inclusiv în cazul raportărilor anonime, prin intermediul canalelor de raportare interne sau externe, sau divulgă public informații privind încălcări ale legii obținute în timpul procesului de recrutare sau altor negocieri precontractuale sau în cazul în care raportul de muncă sau raportul de serviciu a încetat.

În sensul legii, represalii reprezintă „orice acțiune sau omisiune, directă sau indirectă, apărută într-un context profesional, care este determinată de raportarea internă sau externă ori de divulgarea publică și care provoacă sau poate provoca prejudicii avertizorului în interes public”.

De subliniat că la baza oricărei raportări este esențială respectarea a șase principii esențiale, printre care și cel al bunei credințe, conform căruia „este ocrotită persoana care a avut motive întemeiate să creadă că informațiile referitoare la încălcările raportate erau adevărate la momentul raportării și că respectivele informații intrau în domeniul de aplicare al prezentei legi”.

• a) principiul legalității
• b) principiul responsabilității
• c) principiul imparțialității
• d) principiul bunei administrări
• e) principiul echilibrului
• f) principiul bunei-credinţe

Documentul aprobat de guvern include cadrul de raportare, precum și de soluționate a neregulilor semnalate, în cazul în care sunt adevărate. De precizat că persoana desemnată să soluționeze raportarea are obligația de a nu dezvălui identitatea avertizorului în interes public și nici informațiile care ar permite identificarea directă sau indirectă a acestora, cu excepția situației în care are consimțământul expres al acesteia.

Autoritatea competentă să primească raportări privind încălcări ale legii este reprezentată de:

• autoritățile și instituțiile publice care, potrivit dispozițiilor legale speciale, primesc și soluționează raportări referitoare la încălcări ale legii, în domeniul lor de competență;
• Agenția Națională de Integritate, denumită în continuare Agenția;
• alte autorități și instituții publice cărora Agenția le transmite raportările spre competentă soluționare.

Pentru soluționarea raportării și efectuarea acțiuni lor subsecvente, Agenția și autoritățile competente au dreptul de a solicita documentele deținute de autoritățile, instituțiile publice,  persoane juridice de drept public și persoanele juridice de drept privat, indiferent de forma acestora și de a primi copii ale acestora, precum și de a a solicita informații de la autoritățile, instituțiile publice, persoanele juridice de drept public și persoanele juridice de drept privat de la avertizorul în interes public, persoana vizată și orice altă persoană care poate oferi informații în vederea soluționării raportărilor; solicitarea de informații se poate realiza inclusiv prin invitarea la sediul autorităților competente.

De subliniat că avertizorii sunt exponerați de răspundere, conform legii, pentru raportarea sau divulgarea publică a unor informații privind încălcări ale legii, dacă acesta a avut motive întemeiate să creadă că raportarea sau divulgarea a fost necesară pentru dezvăluirea unei încălcări a legii.

„Avertizorul în interes public nu răspunde pentru dobândirea informațiilor care sunt raportate sau divulgate public sau pentru accesul la acestea, dacă o astfel de dobândire sau un astfel de acces să nu constituie o infracțiune”, se arată în lege.

Pe de altă parte, răspunderea avertizorilor în interes public pentru acte sau omisiuni care nu au legătură cu raportarea sau divulgarea publică sau care nu sunt necesare pentru dezvăluirea unei încălcări a legii este supusă dispozițiilor de drept comun.

Lege instituie interdicția de a aplica represalii

Astfel, se arată în proiect, este interzisă orice formă de represalii împotriva avertizorilor în interes public, amenințări cu represalii sau tentative de represalii, în special cele care privesc:

• a) orice suspendare a contractului individual de muncă ori a raportului de serviciu;
• b) concedierea sau eliberarea din funcția publică;
• c) modificarea a contractului de muncă sau a raportului de serviciu;
• d) retrogradarea sau împiedicarea promovării în muncă sau în funcția publică și a dezvoltării profesionale, inclusiv prin evaluări negative ale performanței profesionale individuale, inclusiv a funcționarilor publici sau prin recomandări negative pentru activitatea profesională desfășurată;
• e) aplicarea oricărei alte sancțiuni disciplinare;
• f) constrângerea, intimidarea, hărțuirea;
• g) discriminarea, crearea unui alt dezavantaj sau supunerea la un tratament inechitabil;
• h) refuzul de a transforma un contract de muncă pe o perioadă determinată într-un contract de muncă pe durată nedeterminată, în cazul în care lucrătorul a avut așteptări legitime că i s-ar oferi un post permanent;
• i) refuzul de a reînnoi un contract de muncă pe o perioadă determinată sau încetarea anticipată a unui astfel de contract;
• j) cauzarea de prejudicii, inclusiv la adresa reputației persoanei în cauză, în special pe platformele de comunicare socială, sau pierderi financiare, inclusiv sub forma pierderii oportunităților de afaceri și a pierderii de venituri;
• k) includerea pe o listă sau într-o bază de date negativă, pe baza unui acord sectorial sau la nivel de industrie, formal sau informal, care poate presupune că persoana în cauză nu își va găsi, în viitor, un loc de muncă în respectivul sector sau în respectiva industrie;
• l) rezilierea înainte de termen sau anularea unui contract pentru bunuri sau servicii;
• m) anularea unei licențe sau a unui permis;
• n) solicitarea de efectuare a unei evaluări psihiatrice sau medicale.

Amenzi de zeci de mii de lei

Instituțiile sau companiile care încalcă prevederile legii sunt pasibile de amenzi și pot fi trase la răspundere civilă și chiar penală.

Potrivit legii, constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni și se sancționează:

• a) împiedicarea, prin orice mijloace, a raportării de către persoana desemnată să primească și să înregistreze raportările sau de către persoana care face parte din compartimentul desemnat în acest sens – cu amendă de la 1.500 lei la 15.000 lei;
• b) refuzul nejustificat de a răspunde solicitărilor Agenției și autoritățilorîn exercitarea atribuțiilor care le revin potrivit prezentei legi, cu amendă de la 2.500 lei la 25.000 lei;
• c) nerespectarea de către persoanele juridice obligațiilor de a institui canale interne, cu amendă de la 2.500 lei la 25.000 lei;
• d) nerespectarea de către persoanele juridice a obligațiilor privind conceperea, instituirea și gestionarea modalității de primire a raportărilor astfel încât să fie protejată confidențialitatea identității avertizorului în interes public și a oricărei părți terțe menționate în raportare și să se împiedice accesul la raportare a personalului neautorizat – , cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei;
• e) încălcarea obligației de a menține confidențialitatea privind identitatea avertizorilor în interes public, persoanei vizate sau a terțelor persoane, cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei în cazul persoanelor fizice.

Legea prevede că raportarea de informații privind încălcări ale legii, cunoscând că acestea sunt nereale, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 25.000 lei, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele