Avocați de calibru desființează completul ICCJ care s-a ferit să judece contestația în anulare în dosarul ”Ferma Băneasa”: ”Dreptul de a introduce o cale de atac este unul constituțional și convențional, adică un drept fundamental al cetățeanului”

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis, astăzi, ”excepția prematurității contestației în anulare” formulată în cazul avocatului Robert Roșu – condamnat în dosarul ”Ferma Băneasa” -, iar avocați de calibru consideră că o astfel de decizie ”îngroapă, pur și simplu, judecătorii care nu redactează hotărârile judecătorești penale în termenul prevăzut de lege”.

Avocații Manuela Gornoviceanu, Adrian Toni Neacșu și Silvia Uscov sunt de-a dreptul siderați de modul în care judecătorii ICCj au găsit scuza excepției de prematuritate, care este de negăsit în lege, pe motiv că judecătorii care au decis condamnările în acest dosar – inclusiv pentru avocatul Robert Roșu – nu și-au finalizat motivarea.

Acesta nu constituie ”un motiv legal de a nu judeca această contestație în anulare”, susțin cei trei cunoscuți avocați. Ei ”demolează”, practic, și modul în care s-a desfășurat ședința de judecată.

Manuela Gornoviceanu, avocat: ”Remedierea cerută de articolul 13 trebuie să fie „eficientă” atât în practică, cât și în lege”

În acest context impus de dosarul ”Ferma Băneasa” și de condamnarea avocatului Robert Roșu, avocatul Manuela Gornoviceanu prezintă cazul CEDO Keenan împotriva Marii Britanii – necesitatea ca statele membre să garanteze existența unei căi de atac eficiente, cât mai rapid posibil a fi introdusă, această obligație fiind impusă de articolul 13 din Convenție.

„123. Curtea reiterează faptul că articolul 13 din Convenție garantează disponibilitatea la nivel național a unei căi de atac pentru a pune în aplicare substanța drepturilor și libertăților Convenției în orice formă ar putea fi garantate în ordinea juridică internă.

”Efectul articolului 13 este, prin urmare, de a solicita furnizarea unui remediu intern pentru a analiza substanța unei „plângeri plauzibile” în temeiul Convenției și de a acorda o soluție adecvată, deși statelor contractante li se oferă o anumită discreție cu privire la modul în care se conformează la obligațiile Convenției lor în temeiul acestei dispoziții. Domeniul de aplicare al obligației prevăzute la articolul 13 variază în funcție de natura plângerii reclamantului în temeiul Convenției. Cu toate acestea, remedierea cerută de articolul 13 trebuie să fie „eficientă” atât în practică, cât și în lege”

Avocat Manuela Gornoviceanu

În special, exercitarea acestuia nu trebuie să fie împiedicată în mod nejustificat de actele sau omisiunile autorităților statului pârât (a se vedea Aksoy împotriva Turciei, hotărârea din 18 decembrie 1996, Rapoarte 1996-VI, p. 2286, § 95; Aydın v. Turcia, hotărârea din 25 septembrie 1997, Rapoarte 1997-VI, pp. 1895-96, § 103; și Kaya împotriva Turciei, hotărârea din 19 februarie 1998, Rapoartele 1998-I, pp. 329-30, § 106)”, precizează Manuela Gornoviceanu pe pagina sa de socializare.

Adrian Toni Neacșu, avocat specializat în drept penal: ”Ceea ce apără legea penală sunt drepturile fundamentale ale cetățenilor, iar nu justificările, obiective sau nu, ale funcționarilor publici”

Avocatul Adrian Toni Neacșu este de părere că ”hotărârea de astăzi a ÎCCJ de a admite excepția prematurității contestației în anulare formulată în cazul colegului Robert Roșu îngroapă pur și simplu judecătorii care nu redactează hotărârile judecătorești penale în termenul prevăzut de lege”.

Codul de procedură penală (lege organică) stabilește un termen de maxim 30 de zile pentru motivarea hotărârilor judecătorești (”după părerea mea în materie penală termenul, fiind prevăzut într-o lege specială, nu este modificat de completarea Legii 304/2004 din 2018, care prevede posibilitatea prelungirii cu încă 60 de zile pentru motive temeinic motivate. Dacă legiuitorul voia să se aplice și în penal modifica și Codul de procedură penală așa cum de altfel a făcut-o pentru Codul de procedură civilă”, transmite avocatul Adrian Toni Neacșu).

”Tot codul stabilește că persoanele condamnate au dreptul să introducă o cale de atac extraordinară (contestație în anulare), în cadrul căreia pot cere inclusiv suspendarea executării hotărârii de condamnare. Dreptul de a introduce o cale de atac este unul constituțional (art. 129) și convențional, adică un drept fundamental al cetățeanului. Completul de astăzi de la ÎCCJ a decis că nu poate analiza o contestație în anulare dacă hotărârea nu este motivată, astfel încât aceasta este prematură și poate fi introdusă abia după ce judecătorii motivează. Asta poate însemna peste 3 luni, peste 6 luni, sau peste mai mult de 1 an, cum s-a tot întâmplat la secția penală a ÎCCJ.

Așa fiind, dreptul persoanei fizice de a introduce o cale de atac în justiție este suspendat pe toată perioada cât judecătorii vor motiva hotărârea. Dreptul de a cere suspendarea executării hotărârii, chiar în situațiile în care erorile de procedură sunt evidente, este la rândul lui suspendat. Nu ai voie să te adresezi unei instanțe până judecătorii sau magistrații asistenți nu redactează hotărârea și nu ți-o comunică, indiferent că uneori în practică asta s-a întâmplat și după executarea integrală a pedepsei în Penitenciar…

Ei bine, atâta vreme cât judecătorii au stabilită ca obligație de serviciu, printr-o lege primară (de altfel și art. 91 din Legea nr. 303/2004 îi obligă la același lucru), motivarea hotărârilor judecătorești în termen de 30 de zile și nu îndeplinesc această obligație iar în acest fel aduc vătămare dreptului unei persoane fizice de a introduce o cale de atac extraordinară (accesul la justiție, dreptul la cale de atac) vorbim de cea mai clară și evidentă infracțiune de abuz în serviciu”, scrie avocatul Adrian Toni Neacșu în mediul online.

”De ce hotărârea de astăzi este „revoluționară”? Pentru că până acum nesocotirea obligației de serviciu de a motiva în termen de 30 de zile sau în termenul legal nu afecta în mod direct drepturile justițiabilului, care putea introduce formal calea de atac, iar accesul la justiție nu îi era refuzat. Iar pentru cine se întreabă, în materie penală nesocotirea obligațiilor de serviciu ale unui funcționar public este infracțiune și atunci când este săvârșită cu intenție, dar și atunci când este săvârșită din culpă (neglijență în serviciu). Ceea ce apără legea penală sunt drepturile fundamentale ale cetățenilor, iar nu justificările, obiective sau nu, ale funcționarilor publici”

Avocatul Adrian Toni Neacșu

Silvia Uscov, avocat: ”Trebuie să apelăm la specialități turcești pentru a digera mai bine cele întâmplate”

După ședința de judecată de la ICCJ vizând contestația în anulare din dosarul ”Ferma Băneasa”, ne-am pronunțat în complet de… două că trebuie să apelăm la specialități turcești pentru a digera mai bine cele întâmplate, notează Silvia Uscov în mediul online.

1. Dosarul penal în care a fost pronunțată hotărârea de condamnare nu era atașat, deși au existat cereri anterioare formulate de către apărători (avocați) pentru a fi atașat.
2. După o pledoarie a procurorului de ședință în care a invocat…spiritul prematurității (explicații mai jos la pct. 4), iar unul dintre apărători a solicitat instanței să se pronunțe nu pe aspecte ce țin de… spiritism, ci pe lege, instanța a dispus suspendarea cauzei 30 de minute pentru a fi atașat dosarul.
3. Bineînțeles, dosarul se afla la completul condus de dl judecător Ionuț Matei, cel care a pronunțat hotărârea de condamnare, pentru motivare. Grefierul de ședință care a primit cererea a răspuns că acest complet se va reuni joi pentru a pune în discuție înaintarea dosarului către completul care soluționează contestația în anulare. Într-o chestiune strict administrativă, având un complet dezinvestit, e nevoie să fie adoptată o hotărâre tocmai peste 2 zile în vederea predării dosarului. Halucinant!
4. „Spiritul prematurității” – explicații: Procurorul de ședință a invocat faptul că această cale de atac trebuie formulată după motivarea hotărârii judecătorești de condamnare și că aceștia s-au grăbit să o formuleze pentru a pune presiune pe completul condus de dl judecător Ionuț Matei să o motiveze mai repede. De asemenea, a afirmat că motivarea se află într-un cadru de rezonabilitate a termenului.
5. Instanța a rămas în pronunțare pe excepția prematurității. (Completul ICCJ: domnii judecători Nicolescu Alin Sorin, Pistol Ștefan, Epure Constantin)

”Procurorul de ședință a omis din raționament că aici e vorba de persoane condamnate, aflate în executarea pedepsei, și că instanța ar putea dispune suspendarea executării hotărârii de condamnare în cadrul acestei căi de atac, fiind normal ca aceștia să își dorească intervenirea acestei suspendări cât mai repede. Adică cel condamnat ar trebui să aștepte un an sau doi până ce completul condus de dl judecător Ionuț Matei motivează hotărârea judecătorească pentru a putea promova contestația în anulare care poate duce atât la suspendarea executării unei hotărâri de condamnare, iar ulterior chiar la anularea ei? Da, în viziunea Parchetului”, mai precizează avocatul Silvia Uscov.