Bacalaureatul, de la examenul „maturității” la cel al „neprezentării.” Unde se duc elevii care abandonează școala? Expert: „Să predăm un mod de a fi”
Unde se duc elevii noștri când nu mai vin la școală, când abandonează cursurile, când nu-și mai dau bacalaureatul? Sunt întrebări cu atât mai pertinente în contextul bacalaureatului de anul acesta, sesiune de la care lipsesc aproximativ 60.000 de elevi. Cu alte cuvinte, școala românească a pierdut pe drum – nu se știe unde, cum și când – 60.000 de elevi din cei 202.000 care au început școala în 2012 și au ajuns acum în fața examenului, numit, cândva, cel al maturității.
Expertul în educație Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, a vorbit într-un interviu pentru Gândul despre generația 2024, despre examenul de bacalaureat din acest an, dar și despre școala românească de secol XXI, care rămâne în continuare, dincolo de schimbări repetate de miniștri și de noi legi ale educației, o „ecuație” cu mult prea multe necunoscute.
Generația care a ajuns la absolvire în 2024 este ultima care a început fără clasa pregătitoare, în timp ce copiii care încep școala în septembrie 2024 vor face obligatoriu 15 ani, cu doi ani de grădiniță și clasa pregătitoare.
Analiza realizată de site-ul edupedu.ro privind abandonul școlar este cu atât mai alarmantă cu cât 30% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani nu au mai ajuns să-și dea examenul de bacalaureat. Vorbim de peste 60.000 de elevi, cu 10.000 mai mulți în 2024 față de cifrele din 2023.
Deși ministrul Educației, Ligia Deca, a promis în 2023 că va cerceta cauzele abandonului școlar, în creștere de la an la an, pentru moment, nu se fi găsit nicio explicație referitoare la dispariția acestor elevi din sistemul educațional din România, unul în care învățământul este obligatorii prin lege până la finalizarea clasei a XII-a.
„Pandemia și învățământul online au trimis către o lipsă de motivație și o supeficializare a instruirii profunde”
Ovidiu Pânișoară a explicat că, pentru generația care dă bacalaureatul anul acesta, pandemia a reprezentat un moment de cotitură, un moment greu, cu tot aceea ce au însemnat școala, cursurile, elevii și profesorii, deoarece lucrurile au intrat pe un alt făgaș decât cel cunoscut, știut și aplicat până atunci.
Expertul în educație a punctat că, pentru această generație, anii de liceu au însemnat modificarea fundamentală în modul lor de a se raporta la școală.
„Sunt două elemente de la care trebuie să pornim. În primul rând, mult timp de acum încolo vom putea vorbi nu despre o generație, ci de mai multe generații afectate de perioada de izolare din pandemie. Deși multă lume a pus accentul pe faptul că s-a pierdut conținut, că nu s-a învățat suficient de bine, că informațiile n-au fost asimilate, eu cred că pandemia și învățământul online forțat din pandemie – pentru că nu tot învățământul online este greșit – au trimis către o lipsă de motivație și o supeficializare a instruirii profunde.
Am învățat să facem lucrurile mai simplu, la un click distanță, iar acest lucru a venit cu numeroase avantaje, dar și cu multe dezavantaje. Iar dezavantajul a fost modul în care ne-am gestionat timpul, ne-am gestionat implicarea. Și aici vorbim în mod special despre elevi, pentru că ei erau în faza de formare.
Deci, închipuiți-vă că acești tineri care acum s-au dus la bacalaureat, acum doi ani de zile, când ieșeam din pandemie, erau în clasa a X-a, iar în clasa a IX-a sau în jurul clasei a IX-a erau în pandemie. Pentru ei, liceul a însemnat exact această modificare fundamentală în modul de a se raporta la școală. Acesta ar fi un prim element”, a spus Ovidiu Pânișoară.
„Această perioadă ne-a dat peste cap pe toți, iar în mod special pe cei care se aflau în formare”
Ovidiu Pânișoară a adăugat că un alt doilea element referitor la pierderea pe drum a 60.000 de elevi ține și de faptul că școala românească a devenit,în ansamblul ei, o instituție care divizează oamenii în două perspective.
„Cei foarte buni care văd în școală o oportunitate de dezvoltare și care, de multe ori, au și resurse financiare, resurse educaționale acasă. Au părinți care investesc, atât bani, cât și timp, dar și un alt mod de a privi lucrurile, o altă perspectivă educațională.
Versus cei care văd școala ca fiind un impediment în calea obținerii rapide a resurselor, a unor surse financiare, pe sistemul «nu fac nimic cu examenul de bacalaureat, pentru că oricum n-am de gând să merg mai departe, mai bine mă angajez și fac ceva cu viața mea, câștig bani repede, chiar dacă în postura de necalificat».
Acum patru ani – când eram în 2020, exact la debutul clasei a IX-a – elevii care astăzi dau bacalaureatul se aflau în perioada de nesiguranță pe care a oferit-o online-ul. Acestea sunt cele două perspective văzute de mine. Pe de o parte, decredibilizarea școlii la nivel general – fără legătură cu perioada pandemică- și pe de altă parte această perioadă care ne-a dat peste cap pe toți, în mod special pe cei care se aflau în formare, iar cei care se aflau la un debut de ciclu, cu atât mai mult”, este de părere expertul în educație.
„Școala ar trebui să fie acea carte pe care să nu o mai lași din mână”
Ovidiu Pânișoară respinge ideea, vehiculată de multe ori în spațiul public, că școala românească s-a transformat într-o mașinărie inutilă, care nu te ajută cu nimic în viață și care bombardează elevul cu niște cunoștințe inutile.
Expertul în educație recunoaște, în schimb, că respingerea elevului vine din modul în care îi este livrată o informație, din faptul că profesorul nu reușește să ajungă la sufletul elevului, mai exact la perspectiva afectivă.
„Cu siguranță, școala nu este de pomană. Dar modul în care este livrată acea informație duce într-adevăr la o respingere a informației. Este ca și când eu v-aș spune că este bine să mâncați un aliment sănătos, dar în loc să-l gătesc într-un mod gustos, vi-l dau în modul lui natural, care s-ar putea să vă dea o senzație de greață. Faptul că eu vă spun că alimentul în cauză este unul sănătos pentru dumneavoastră, reprezintă o înțelegere cognitivă a lucrurilor.
Dar oamenii mai au și o perspectivă afectivă, trebuie să se integreze, să simtă un conținut, să-și dorească acel conținut, să înțeleagă valoarea acelui conținut. Nu este suficient să înțeleagă doar ideea că, probabil, odată în viață o să-ți trebuiască. Modul în care este livrat un conținut trimite la creșterea sau scăderea motivației.
Școala ar trebuie să fie acea carte pe care să nu o mai lași din mână. Din păcate, școala este acea carte scrisă și tradusă greșit, încât ajungi să nu mai înțelegi nimic. Școala nu trebuie să nu mai livreze conținuturile sau să le superficializeze. Conținuturile sunt corecte. Școala face ceea ce trebuie, dar nu cum trebuie. Modalitatea prin care ajung acele informații la copii trebuie schimbată.
Ni se pare că acești copii trebuie să fie obligați să învețe. Nu, copiii trebuie să fie convinși să învețe. Copiii trebuie să dezvolte o motivație intrinsecă, trebuie să-și dorească să învețe. Nu trebuie să fie obligați. Nimic din ceea ce suntem obligați să facem nu ne place. Noi trebuie să fim aduși în direcția în care să ne dorim să ne placă, să fim, să ne dea o satisfacție internă învățarea. Și știți că acest lucru chiar se întâmplă în momentul în care reușim să ajungem până la inima copilului”, a mai spus Ovidiu Pânișoară.
„Generația care vine din spate are această această tară post-pandemică”
Expertul în educație crede că, dincolo de alte necunoscute și controverse în ceea ce privește calitatea învățământului românesc, s-a pierdut o anumită tabelă de valori la nivelul țării. În opinia sa, nu trebuie predată doar informația, ci și un anume fel de a fi al viitorului cetățean, al elevului de astăzi care va deveni adultul de mâine și care trebuie să știe, nu doar să cunoască.
Ovidiu Pânișoară a precizat că pandemia, dar și războiul din Ucraina au venit cu acea nesiguranță care afectează motivația omului, plasându-l într-o zonă a incertitudinii, fără siguranța zilei de mâine.
„Spunem că pe timpul nostru se învăța carte. Nu, pe timpul nostru se învăța carte pentru că atunci școala făcea un efort mai mare decât face acum. Pe timpul nostru, erau foarte mulți profesori cu vocație. Acum, a crescut numărul profesorilor care nu au vocație, iar programele școlare – modul în care instituțiile decidente ajută sau nu ajută sistemul – nu-i ajută pe profesori. Profesorului nu i se pun în mână instrumente bune, astfel încât să poată să ajungă la inima copilulului. Nu copiii sunt de vină, nu profesorii sunt de vină, ci concepția este una greșită.
Am pierdut ușor, ușor o anumită tabelă de valori la nivelul țării. Este un alt of al meu, uitându-mă în jur și gândindu-mă că noi nu trebuie să predăm doar informație, noi trebuie să predăm un mod de a fi. Trebuie să-l învățăm pe viitorul cetățean – colegul meu, vecinul meu, omul de la supermarket și să fie, nu doar să cunoască. Școala ar trebui să fie pentru toți, nu doar pentru cei care sunt deja pregătiți să o primească.
Generația care vine din spate are această tară post-pandemică – poate că începuseră lucrurile dinainte și au fost accelerate de modul în care ne-am raportat la pandemie -, are acest dezinteres față de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Și acest dezinteres este firesc, noi trebuia să ne așteptăm la acest lucru, pentru că pandemia n-a venit doar cu online-ul – care nu a implicat foarte mult -, a venit și cu nesiguranță. Pandemia, războiul au venit cu acea nesiguranță care afectează motivația omului. Motivația are nevoie de rădăcini puternice și nu de unele superficiale.
Din păcate, pandemia, războiul, starea de incertitudine în care trăim creează un astfel de orizont pe termen scurt. Elementele de parcurs pe termen lung au fost diminuate. Omul nu mai gândește prognostic peste 20 de ani, ci la ce se întâmplă astăzi. Viața ne-a învățat că peste doi-trei ani poate să fie război, poate să fie pandemie. Lucrurile nu mai sunt liniștite. Și atunci, omul are nevoie de construcție. Avem nevoie să reînvățăm construcția, asta ne trebuie și asta ar trebui să facă școala. Este important ca școala să facă și educație, nu doar instruire”, a mai spus expertul în educație Ovidiu Pânișoară.
Care este profilul elevului care nu a participat la bacalaureat
Neparticiparea la examenul de bacalaureat nu este o întâmplare ocazională, ci un fenomen tot mai extins, după cum arată și datele unui raport realizat în premieră în România încă din luna ianuarie 2024.
Unitatea de Cercetare în Educaţie din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei, a analizat neparticiparea elevilor de liceu la examenul de bacalaureat, la sesiunea iunie 2023.
Specialiştii au analizat datele celor care nu se înscriu sau, chiar dacă s-au înscris, nu participă la toate probele. Generaţia care a finalizat studiile în anul şcolar trecut a fost grav afectată de pandemie, iar acest lucru s-a constatat şi la bacalaureat.
Profilul elevului care nu a participat la bacalaureat:
- parcursul şcolar problematic începând chiar cu şcoala generală;
- lacunele educaţionale serioase;
- autoeficacitatea scăzută în raport cu învăţarea şi cu examenul de bacalaureat;
- canalizarea resurselor personale preponderent pentru gestionarea dificultăţilor socio-economice;
- suportul deficitar al familiei în sfera educaţională;
- lipsa motivaţiei şcolare/academice, la pachet cu reorientarea motivaţiei către asigurarea rapidă a unui mijloc de câştigare a traiului (fie prin menţinerea actualului loc de muncă, fie prin obţinerea unui loc de muncă imediat după absolvirea liceului).
Ligia Deca a promis investigații privind cauzele abandonului școlar la examenele naționale
Numărul tot mai scăzut de la an la an al elevilor înscriși la examenele naționale, Evaluare Națională sau Bacalaureat, pare să fie în atenția Ministerului Educației, care nu a găsit încă răspunsul la cauzele abandonului școlar din școlile noastre, în creștere la fiecare generație de absolvenți.
Reamintim că, în prima zi a examenului de bacalaureat din 2023, ministrul Ligia Deca a recunoscut faptul că “trebuie să investigăm exact cauzele și să reducem numărul celor care nu se prezintă la examenul de bacalaureat” și că “ne-am propus să vedem care sunt cauzele pentru neprezentarea elevilor la Evaluarea Națională 2023.”
Trebuie investigat și ne-am propus acest lucru ca, după ce se termină examenele naționale, să vedem exact care este situația pe fiecare unitate de învățământ, care sunt cauzele pentru fiecare copil care au stat la baza neprezentării la Evaluarea Națională”, spunea Ligia Deca.
Totul despre examenul de BACALAUREAT 2024
Potrivit datelor înregistrate şi furnizate de comisiile judeţene/comisia ISMB de organizare a examenului, peste 134.000 de candidaţi – 119.000 din promoţia curentă şi 15.000 din seriile anterioare – sunt aşteptaţi să susţină examenul în această sesiune.
Examenul de Bacalaureat a început în 17 iunie, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română. În perioada 25-27 iunie vor fi evaluate competenţele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C).
Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba română, limba maternă şi limba modernă, precum şi a celor digitale se realizează, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori (cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă şi un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate din unitatea de învăţământ).
În situaţiile în care această condiţie nu poate fi îndeplinită sau în cazurile în care cadrele didactice se află în incompatibilitate, profesorii examinatori vor fi selectaţi din alte şcoli.
Rezultatele obţinute de fiecare candidat la probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională se exprimă prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător, în concordanţă cu grilele naţionale sau europene (aşadar, nu se acordă note sau calificative de tip admis /respins).
De asemenea, rezultatele evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale se exprimă prin stabilirea nivelului de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.
Probele sunt monitorizate audio-video. Nu este permis accesul candidaţilor în sălile de examen cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc,, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare. Încălcarea dispoziţiilor privind introducerea de materiale interzise în sălile de examen duce la eliminarea candidatului, indiferent dacă respectivele materiale au fost sau nu au fost utilizate”, precizează Ministerul Educaţiei.
În situaţia în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, se consideră că acesta nu a susţinut proba.
Probele scrise ale bacalaureatului încep în 1 iulie
Conform calendarului examenului naţional de bacalaureat, probele scrise din sesiunea iunie – iulie 2024 încep în 1 iulie, cu Limba şi literatura română.
- Proba obligatorie a profilului este programată marţi, 2 iulie, fiind urmată joi, 4 iulie, de proba la alegere a profilului şi specializării. Proba la Limba şi literatura maternă se va desfăşura vineri 5 iulie.
- Afişarea primelor rezultate va avea loc în data de 8 iulie (până la ora 12,00), iar contestaţiile se pot depune în intervalul orar 12:00 – 18:00, în aceeaşi zi.
- Rezultatele finale vor fi comunicate în data de 12 iulie.
- Un candidat este declarat promovat la examenul naţional de bacalaureat dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii: a susţinut probele de evaluare a competenţelor, a susţinut toate probele scrise şi a fost notat cu minimum 5 la fiecare dintre acestea, obţinând, în final, cel puţin media 6 la probele scrise.
CITEȘTE ȘI: