Băile Neptun, clădire-monument din România care a atras atenția Europei, a mai rămas fără un perete de rezistență

Încă un zid din clădirea Băilor Neptun, de la Herculane, s-a dărâmat la sfârșitul anului trecut. Este vorba despre una dintre cele mai frumoase și valoroase clădiri de patrimoniu din România, cu o istorie incredibilă, care este lăsată de izbeliște de către autorități.

Doar o mână de tineri se mai îngrijesc să țină în viață clădirea Băilor Neptun de la Herculane. Asociația Locus din Timișoara a semnat cu Primăria Herculane un protocol, sub titlu Herculane Project, pentru a putea face lucrări pentru salvarea și conservarea clădirii.

În ultimii trei ani, tinerii au reușit să strângă aproximativ 100 de mii de euro, din diverse campanii de donații, bani pe care i-au investit în lucrări specifice de igienizare, punere în siguranță și conservare. Doar că suma strânsă nu a fost îndeajuns pentru finalizarea lucrărilor și o parte de clădire, unde nu s-a intervenit, are din nou de suferit.

CRĂCIUN Sătui de meniurile hipercalorice cu FRIPTURI și SARMALE, turiștii de pe litoral au mâncat preparate din pește în a doua zi de Crăciun

20:08

SPORT Simona Halep s-a retras de la două turnee. Când poate juca fostul lider WTA

20:00

“Finalul anului 2021 a oferit echipei Herculane Project una dintre cele mai neplăcute și triste vești cu putință. În ciuda faptului că era anticipat, cu toții speram ca momentul să întârzie cât mai mult: un zid parte din structura de rezistență a clădirii Băilor Neptun s-a prăbușit.

Echipa Asociației Locus a început în această toamnă revizuirea proiectului de punere în siguranță astfel încât măsurile propuse să răspundă noilor nevoi ale Băilor Neptun datorate degradării constante a clădirii. Punerea în siguranță este singura unealtă legală la care ONG-ul poate apela datorită problemelor juridice pe care imobilul Băilor Neptun le are”, spune Oana Chirilă, președinta Asociației Locus.

Sursa foto – Herculane Project

Băile Neptun, în atenția Europei: ”Este un început bun”

Clădirea, care este monument istoric, a intrat și în atenția organizațiilor europene. Europa Nostra și Institutul Băncii Europene de Investiții tocmai au anunțat, în luna decembrie a anului trecut, cele 12 situri de patrimoniu, cele mai amenințate din Europa, pentru Programul ”7Most Endangered 2022”. Selecția a fost făcută pe baza semnificației patrimoniului și a valorii culturale remarcabile a fiecărui sit, precum și pe baza pericolului grav cu care se confruntă în prezent.

Din cele 12, șapte vor intra în Programul ”7 cele mai periclitate în 2022”, condus de Europa Nostra în parteneriat cu Institutul Băncii Europene de Investiții. Acesta oferă un grant de 10.000 EUR per site listat pentru a ajuta la implementarea unei activități convenite care va contribui la salvarea site-ului amenințat.

”Selecția pe lista scurtă, între cele 12 monumente, a programului este foarte importantă pentru proiectul nostru, dar mai ales pentru Băile Neptun în sine. Pentru că, dacă va rămâne pe lista finală a celor șapte alese la nivel european, o echipă de experți va veni la Băile Herculane și va monitoriza felul în care proiectul nostru se desfășoară, va face o serie de propuneri pentru pașii următori și totodată toată faima aceasta la nivel european ne ajută foarte mult, pentru că vrem să aducem Băile Herculane în atenția Europei și cred că este un început bun”,  e de părere Oana Chirilă, reprezentanta Asociației Locus.

Atenția europeană acordată Băilor Neptun ar putea deschide ușa pentru finanțarea restaurării acestui monument valoros, însă, pentru asta, autoritățile din România trebuie să găsească o soluție să rezolve situația juridică a acestui imobil. În momentul de față, clădirea aparține Primăriei Herculane, iar terenul este al unui proprietar privat și este sub sechestru într-un dosar penal instrumentat de autorități. Până când Primăria nu devine proprietarul terenului, reabilitarea totală a monumentului este imposibilă.

“Clădirea a rămas în patrimoniul Primăriei, iar terenul este al unei persoane private. Proprietarul terenului a decedat și trebuie să se finalizeze procedurile de succesiune, din partea moștenitorilor. Din câte știm, există o cauză pe rol, referitoare la faliment. Există o sarcină pusă pe terenul respectiv de către procurori. Domnul primar dorește să ceară expropierea pentru situație de utilitate publică, pentru că noi avem protocolul cu Asociația Locus, prin care ei se obligă să pună în siguranță acea clădire. Suma pe care ei au adunat-o nu a fost suficientă pentru punerea în siguranță a întregii clădiri.  Momentan este doar parțial pusă în siguranță urmând ca asociația să continue campaniile să facă rost de finanțări. dacă vom obține terenul atunci vom putea să obținem fonduri europene pentru reabilitarea totală”, ne-a declarat Delia Iliescu, consiliera primarului din Herculane.

Sursa foto – Herculane Project

În momentul de față, tinerii de la Herculane Project pot finaliza lucrările de punere în siguranță a clădirii simbol la nivel național prin intermediul campaniei de SMS recurent.  Astfel, prin trimiterea unui SMS cu textul HERCULANE la numărul 8845, oricine poate ajuta eforturile Herculane Project cu 2 euro recurent în fiecare lună.

Istoricul clădirii-monument

Clădirea a fost construită între anii 1883 – 1886, după planurile arhitectului maghiar Alpár Ignat, în urma unui concurs național de arhitectură organizat de Ministerul de Finanțe. În cadrul concursului au fost depuse 7 proiecte.

Proiectul era format din următoarele spații:

• 70 cădițe de tratament
• 10 cade de piatră
• 2 saune
• 2 camere de inhalație
• sală de așteptare
• garderobă

În total aproximativ 100 persoane pot beneficia de tratament concomitent.  Costurile clădirii, cu excepția Podului de Fontă, au fost de 220.000 forinți (echivalentul a 4,5 milioane de euro astăzi). Izvorul și baia publică vor purta numele de Szapáry (după Ministrul Finanțelor, Szapáry Gyula).

Amplasată pe un teren îngust, delimitat de Cerna şi de peretele stâncos din fundal, a fost concepută din punct de vedere volumetric ca un specific al stabilimentelor de băi central europene, acesta este compusă dintr-un corp dreptunghiular alungit, din care se detaşează şapte corpuri mai înalte, acoperite independent, dintre care corpul central este cel mai înalt şi acoperit cu o cupolă, dispuse în raport cu un ax major de simetrie.

Clădirea Băilor Neptun, concepută în stil eclectic

Concepută în stil eclectic, clădirea Băilor Neptun prezintă un câmp de fațadă tratat în cărămidă aparentă, din care se detașează volumele înalte, finisate parțial prin tencuială și încărcate de ornamente. Acestea apar la nivelul ferestrelor rectangulare sau arcuite la partea superioară, tratate cu ancadramente profilate în similipiatră, unele cu mascaron, la nivelul porticului volumului central, la cel al al cornișei, al balustradelor cu baluștri și al învelitoarelor. Acoperișurile înalte, învelite cu tablă, de forme piramidale, sau cu muchii rotunjite la corpul central, sunt marcate la partea superioară de lucarne și decor în feronerie.

Pentru o perioadă de timp, această baie oferea singurul loc din țară unde era posibilă tratarea elongațiilor.

O primă etapă majoră de reparaţii capitale are loc după anul 1919, când se reorganizează, din punct de vedere administrativ, sistemul balnear din Băile Herculane, cu unele intervenţii şi reparaţii la stabilimentele balneare existente. Transformările fizice, ulterioare pe care clădirea le-a suferit, au fost realizate cu precădere în perioada de după 1930. Este de menţionat faptul că nu toate transformările/modificările au fost făcute în concordanţă cu structura existentă a clădirii.

Între 1933 şi 1934, Ministerul Muncii, Sănătaţii şi Ocrotirilor Sociale propune reluarea lucrărilor în ceea ce privește modernizarea Băilor Herculane, prin proiectul “Lucrări noi la Băile Herculane”.

În anul 1967 şi ulterior acestuia, s-au făcut reparaţii mai ample, intervenindu-se inclusiv cu elemente de beton armat la structurile originale existente.

Astfel, în capătul din stânga al Băilor Neptun se înlocuieşte o porţiune din planşeul existent, cu placă din beton armat. De asemenea, la cele două anexe, s-au făcut reparaţii şi consolidări cu planşee şi stâlpi de beton armat.

Cele mai importante modificări aduse clădirii au avut loc în anul 1968, în cadrul proiectului intitulat “Amenajări şi modernizări la pavilionul de băi Neptun” şi în anul 1971, în cadrul proiectului intitulat Reparaţii Capitale Baia Neptun. În această perioadă, clădirea intră sub tutela “Întreprinderii balneare şi de turism” Herculane, acesta fiind şi beneficiarul proiectelor.

Sursa foto – Herculane Project

Locuitorii temporari ai clădirii nu au ţinut cont de funcţiunea clădirii şi au distrus sistemele de aerisire

Datele de arhivă existente la Direcția Judeţeană Caraș-Severin a Arhivelor Naţionale prezintă proiectul din anul 1968, cu privire la amenajarea şi modernizarea Pavilionului de Băi Neptun ce a survenit datorită degradărilor făcute de locuitorii clădirii pe timpul războiului. Conform notei de constatare făcută la vremea respectivă, locuitorii temporari ai clădirii nu au ţinut cont de funcţiunea clădirii şi au distrus sistemele de aerisire, lucru care a dus la degradarea nestigherită a clădirii.

În cadrul proiectului de Reparații Capitale Baia Neptun – 1971 – s-au dispus atât lucrări exterioare cât şi lucrări interioare. Lucrările exterioare se referă la refacerea completă a faţadei clădirii, prin desfacerea stratului de ceramică al cărămizilor aparente şi aplicarea de plăci ceramice, în vederea menţinerii stilului arhitectonic original.

Lucrări s-au înregistrat şi la faţada posterioară a clădirii, la aceasta aplicându-se tencuieli sclivisite. Zidul de sprijin din spatele clădirii, fiind surpat în proporţie de 80 %, a fost refăcut pe toată lungimea clădirii, având o înălțime de 2 metri. Tot în cadrul proiectului de Reparaţii Capitale exterioare intră şi refacerea acoperişului de tablă cu ornamentaţiile cupolei, schimbarea tablei s-a făcut în proporţie de 50 %, respectând stilul original.

Tâmplăriile exterioare au fost înlocuite în totalitate. Scurgerile apelor pluviale s-au racordat la canalele de colectare ale apelor termale, cu deversare în râul Cerna. În ceea ce priveşte modificările interioare realizate în anul 1971 se regăsesc:

• lucrări de refacere a picturii de pe tavan, în acelaşi stil
• grupul statuar din hol este recondiţionat
• s-au desfăcut și refăcut tencuielile cu apă de stop pe toate suprafeţele interioare
• s-au schimbat placajele de faianţă din cabine
• pavajele interioare s-au realizat din marmură albă
• inclusiv tâmplăriile interioare au fost înlocuite în totalitate

Canalele de scurgere a apelor termale uzate s-au revizuit şi reparat. Tot în cadrul proiectului de Reparaţii Capitale la Baia Neptun s-au luat în calcul şi schimbarea şi recondiţionarea instalaţiei electrice. Mai precis s-a schimbat cablul ce alimenta clădirea direct din postul trafo, de asemenea s-au schimbat şi conectorii de cupru la branşamente, de a lungul clădirii.

Instalaţia electrică interioară s-a desfăcut şi refăcut în tuburi de PVC montate îngropat, iar tablourile de distribuţie s-au refăcut în mod corespunzător. Întreg proiectul s-a ridicat la valoarea de investiţie de 1.500.000 lei.

Autor

Daniel Groza

Daniel Groza și-a început cariera de jurnalist în anul 1997, în presa locală, ca reporter la ziarul Redeșteptarea din Lugoj (6 ani), ziar la care a continuat ca redactor-șef (7 ani). A mai fost ... vezi toate articolele