Balcanii de Vest, o ecuație pe care UE nu a rezolvat-o încă. „Teren fertil pentru KREMLIN, Europa trebuie să navigheze cu atenție”

Balcanii de Vest au fost percepuți, de foarte mult timp, ca fiind o permanentă sursă de instabilitate și conflict, fiind „respinși” de Europa cu un amestec de condescendență și fatalism. Cancelarul Otto von Bismarck declarat că „Balcanii nu merită viața unui singur grenadier pomeranian”, iar Lordul Salisbury al Marii Britanii a avertizat că „Nu veți rezolva niciodată chestiunea… Singurul lucru pe care îl puteți face este să nu înrăutățiți situația”.

Cu toate acestea, în ciuda istoriei sale, regiunea rămâne vitală din punct de vedere strategic – o zonă geopolitică în care Rusia și China luptă pentru influență și un coridor de tranzit pentru migrația ilegală, contrabanda de arme și crima organizată, punctează Arminka Helić – membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie, fost consilier special al ministrului de Externe al Regatului Unit – pentru POLITICO.

„Și acum, în timp ce Europa se confruntă cu cea mai incertă perioadă de după Războiul Rece, poate după cel de-al Doilea Război Mondial, această regiune mult calomniată s-ar putea dovedi a fi un motiv de unitate”, continuă Arminka Helić.

HOROSCOP Horoscop de primăvară. Camelia Pătrășcanu dezvăluie zodiile care vor avea probleme

17:19

ECONOMIE Tarom și EL AL Israel Airlines, acord comercial tip „codeshare”. 18 zboruri vor fi operate săptămânal în parteneriat pe ruta București – Tel Aviv

16:59

O nouă criză amenință Bosnia și Herțegovina

Adevărul este, precizează Arminka Helić, că Balcanii de Vest oferă un teren de încercare pentru o politică europeană de apărare mai încrezătoare și mai eficientă, mai ales dacă blocul poate acționa împreună pentru a preveni o nouă criză în Bosnia și Herțegovina.

„Tensiunile din Bosnia au escaladat dramatic după condamnarea de luna trecută a liderului sârb bosniac Milorad Dodik de către Curtea de Stat, ceea ce a dus la o pedeapsă de un an de închisoare și o interdicție de șase ani din funcția publică.

Milorad Dodik | Foto – Profimedia Images

• Dar, în timp ce decizia a aruncat țara în cea mai gravă urgență din 1995, în mod remarcabil, instituțiile sale de stat și-au păstrat calmul, sfidând așteptările unei crize mortale.
• Între timp, Dodik – care a petrecut ultimii 18 ani lucrând activ împotriva instituțiilor statului bosniac, susținut de președintele sârb Aleksandar Vučić și de premierul ungar Viktor Orbán – a amenințat că va da lovitura separatistă finală pentru realizările obținute cu greu ale Bosniei.

Aleksandar Vučić | Foto – Profimedia Images

Dar, deși spera că președintele american Donald Trump își va susține ambițiile, până acum aceste speranțe au fost greșite”, mai scrie Arminka Helić.

Secretarul de stat american Marco Rubio, amintește Helić,  a spulberat, însă, visurile secesioniste ale lui Dodik.

„Acțiunile președintelui Republicii Srpska, Milorad Dodik, subminează instituțiile Bosniei și Herțegovinei și amenință securitatea și stabilitatea acesteia. Națiunea noastră încurajează liderii politici din Bosnia și Herțegovina să se angajeze într-un dialog constructiv. Facem apel la partenerii noștri să respingă acest comportament periculos și destabilizator”, a declarat Marco Rubio.

Marco Rubio | Foto – Profimedia Images

„Rusia a exploatat, la fiecare pas, existările Occidentului”

Declarația lui Rubio a fost urmată de replici asemănătoare de la Londra, Berlin, Bruxelles, Paris, Roma și Madrid. Și într-o vizită de o zi în Bosnia săptămâna aceasta, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat angajamentul alianței față de integritatea teritorială a țării.

Deși declarațiile internaționale ferme au contribuit la stabilizarea situației pentru moment, cuvintele singure nu pot contracara riscul continuu pentru pace și securitate, în special având în vedere imaginea regională mai largă.

„La Belgrad, Vučić se confruntă cu o opoziție internă tot mai mare. Protestele conduse de studenți împotriva corupției și a guvernării fără răspundere au persistat cu o tenacitate neașteptată de luni de zile.

• Confruntat cu această provocare internă, Vučić ar putea foarte bine să recurgă la producerea unei crize externe, potențială în Bosnia, pentru a distrage atenția și a-și susține poziția – o mișcare care s-ar alinia cu strategia sa expansionistă „Lumea sârbă”, aceea de a uni toți sârbii într-un singur stat.
• În același timp, Kremlinul continuă să prospere printr-o astfel de diviziune, considerând Balcanii de Vest ca un teren fertil pentru acțiuni malefice.

Din Moldova și Georgia până în Crimeea și, în cele din urmă, toată Ucraina, Rusia a exploatat, la fiecare pas, existările Occidentului”, consideră Arminka Helić în analiza publicată de POLITICO.

„Washington a cerut Europei să-și asume responsabilitatea pentru Balcanii de Vest”

Europa, mai scrie Arminka Helić, „trebuie să navigheze cu atenție în această situație delicată”.

„La Moscova, Budapesta sau Belgrad, autocrații se tem de opoziția internă mai mult decât de presiunea externă, iar rezistența protestatarilor studenți din Serbia demonstrează că revizionismul naționalist nu este inevitabil. Rezistența la conducerea autoritară crește chiar și în interiorul Serbiei.

Astfel, Balcanii de Vest oferă acum o oportunitate pentru Europa de a-și inversa modelul reacționar printr-o strategie de descurajare, forță și angajament bazat pe principii. Și mai multe principii clare trebuie să ghideze această abordare:

• frontierele trebuie să rămână inviolabile;
• violența trebuie descurajată;
• instituțiile democratice trebuie consolidate;
• revizioniștilor nu trebuie să li se permită să dicteze viitorul regiunii.

În Bosnia, în special, Europa deține instrumentele necesare în acest sens – Forța Uniunii Europene în Bosnia-Herțegovina (EUFOR), sediul NATO la Saraievo, Biroul Înaltului Reprezentant și Procesul de la Berlin. Sunt toate acolo, dar trebuie să atragă voința politică de a le desfășura în mod eficient. Și anunțul că încă 400 de soldați EUFOR vor fi dislocați este un început bun.

În plus, Bosnia-Herțegovina ar putea primi, de asemenea, o garanție de securitate.

• O încetare a discuțiilor constante asupra granițelor ar aduce beneficii democrației din Bosnia și vecinii săi – Serbia și chiar Croația -, care este adesea înăbușită de cauza protejării „poporului lor” în statul vecin.
• Timp de decenii, Washington a cerut Europei să-și asume responsabilitatea pentru Balcanii de Vest. Având în vedere că amenințările externe cresc pe mai multe fronturi și Ucraina luptă pentru supraviețuire, regiunea prezintă acum o oportunitate critică pentru Europa de a-și revendica în sfârșit inițiativa strategică și de a demonstra un leadership autentic.
• O abordare proactivă a Bosniei și Herțegovinei, în special, ar putea semnala faptul că Europa nu se mai mulțumește doar să reacționeze, ci este pregătită să modeleze evenimentele.

Iar succesul aici ar demonstra capacitatea blocului de a-și apăra principiile fundamentale, de a păstra zeci de ani de consolidare minuțioasă a păcii și de a reafirma influența într-o regiune centrală pentru interesele sale de securitate.

Balcanii de Vest au servit mult timp drept teren de testare al Europei. Astăzi, ar putea deveni regiunea în care Europa se redefinește – nu ca slabă și divizată, ci puternică, capabilă și gata să conducă. Salvând Bosnia, Europa s-ar putea salva pe sine”, încheie Arminka Helić.

Citește și:

„Pace justă” cu Rusia. Cine sunt negociatorii lui Zelenski, echipa care discută cu „partenerii internaționali” ai Ucrainei

Ambasadorul Rusiei la București, mesaj pro-Călin Georgescu: „România, un teren de testare pentru scheme electorale”

Putin are „mingea” în terenul său și recurge la o strategie CLASICĂ în „meciul” cu Trump. „Trage de timp pentru a-și atinge obiectivele”

Trump resuscitează PLANUL NIXON și dorește să îndepărteze Rusia de China. „O strategie greu de gestionat, Moscova și Beijingul au prea multe în comun”

Obsesiile lui Putin. Soldații Kremlinului mor pe frontul din Ucraina, liderul pune PRESIUNE pe rusoaice. „Politici iraționale”  

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele