Joe Biden, președintele SUA, este presat să atace Iranul ca represalii pentru lovitura din Iordania, care a dus la moartea a trei militari americani. În același timp, Teheranul reacționează și transmite că nu are nicio legătură cu atacul cu dronă de duminică, 28 ianuarie.
Trei militari americani au fost uciși și numeroși au ajunși în spital într-un atac cu dronă asupra unei baze din nord-estul Iordaniei.
Agenţia Reuters observă că preşedintele Biden, care a pus atacul pe seama unor militanţi susţinuţi de regimul de la Teheran, se confruntă cu presiuni politice pentru o reacţie directă împotriva Iranului, chiar dacă, astfel, ar risca să declanşeze un conflict mai extins în regiune.
Nasser Kanaani, purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, a susţinut că acuzaţiile conform cărora ţara sa este implicată în atacul de lângă frontiera Iordaniei cu Siria sunt „nefondate”.
Mai departe, el a arătat că o continuare a loviturilor americane în Siria şi Irak, plus războiul din Fâșia Gaza, vor intensifica instabilitatea din regiune.
Kanaani a ținut să precizeze și că „grupurile de rezistenţă nu primesc ordine” din partea Iranului.
De asemenea, și misiunea iraniană la ONU a emis un comunicat, în acelaşi ton – „Iranul nu are nicio legătură şi nu a avut nimic de-a face cu atacul asupra bazei SUA. Există un conflict între forţele SUA şi grupurile de rezistenţă din regiune, care se atacă reciproc, ca represalii”.
Reuters apreciază că opţiunile de reacţie ale lui Joe Biden merg de la lovituri directe împotriva forţelor iraniene staționate în alte ţări până la atacarea unor ținte de pe teritoriul Iranului.
Există și varianta unui răspuns mai reţinut, care ar presupune lovirea grupărilor paramilitare susţinute de Teheran.
Din octombrie, când a început războiul din Fâșia Gaza, au fost peste 150 de atacuri asupra forţelor americane din Irak, Siria, Iordania şi din largul coastelor Yemenului, notează sursa citată.
Însă, până duminică, 29 ianuarie, niciun militar american nu a fost ucis.
Faptul că n-au existat victime i-a oferit liderului de la Casa Albă spaţiu de manevră din punct de vedere politic. El a ordonat lovituri asupra miliţiilor aliate cu Iranul, dar fără a risca un război direct.
Între timp, urmare a atacului din Iordania, opoziţia reprezentată de Partidul Republican l-a acuzat pe Joe Biden (președinte ales din partea Partidului Democrat) că a lăsat militarii americani expuşi, în aşteptarea unei drone sau a unei rachete care va trece de apărarea bazelor lor.
Iar acest moment a sosit duminică, 29 ianuarie.
Senatorul republican Tom Cotton a insistat că „singurul răspuns la aceste atacuri trebuie să fie o ripostă militară devastatoare împotriva forţelor teroriste ale Iranului, atât în Iran, cât şi în întreg Orientul Mijlociu”.
Și congresmanul republican Mike Rogers, politician care prezidează Comitetul pentru probleme militare al Camerei Reprezentanţilor, a cerut acţiuni împotriva Teheranului. „Preşedintele Biden trebuia să tragă de mult la răspundere regimul iranian şi intermediarii acestuia pentru atacurile pe care le-au efectuat”, a spus Rogers.
Chiar fostul preşedinte Donald Trump, care vrea să revină la Casa Albă, a pus atacul seama „slăbiciunii şi a cedării” lui Biden în fața iranienilor.
În fine, pânâ și tabăra democrată își dorește un război cu Iranul.
Democrata Barbara Lee, membră a Camerei Reprezentanţilor, şi-a exprimat public îngrijorarea că strategia lui Biden în privința evenimentelor din Orientul Mijlociu este pe cale să dea greş: „Aşa cum vedem acum, aceasta intră într-o spirală scăpată de sub control. Începe să se transforme într-un război regional şi din nefericire Statele Unite şi militarii noştri sunt în pericol”.