VIDEO | Biserica Sfântul Spiridon Nou, o creație înălțătoare (DOCUMENTAR)
This browser does not support the video element.
Catedrala Sfântul Spiridon Nou este cel mai mare lăcaș de cult ortodox din București și este amplasată pe Calea Șerban Vodă, la mică distanţă spre sud de Piaţa Unirii, aproape de Dealul Mitropoliei.
Aceasta este și Catedrală mitropolitană, fiind a doua, în ordine ierarhică, după Catedrala patriarhală. Este clasată ca monument istoric şi a fost denumită Sfântul Spiridon-Nou spre a se deosebi de biserica Sfântul Spiridon-Vechi, aflată în Piaţa Naţiunile Unite.
Biserica a fost ctitorită inițial de domnitorii Scarlat și Alexandru Ghica, în perioada 1766-1768, și a durat aproape un secol. Primul ctitor al sfântului lăcaș, Scarlat Ghica, era fiul voievodului Grigorie Ghica al II-lea, cel care a întemeiat Biserica și Spitalul Sfântul Pantelimon.
Acesta nu a mai apucat să vadă biserica terminată, deoarece în toamna anului 1766 s-a îmbolnăvit și nu a mai avut multe zile. El a fost înmormântat în biserica pe care a ctitorit-o.
Fiul și urmașul său la tron, Alexandru Scarlat Ghica, domnitor între anii 1766 și 1768, a luat unele măsuri de prevenire a incendiilor și a considerat că trebuie să finalizeze lucrările pe care tatăl său le-a început la lăcașul de cult. Astfel, între anii 1767 și 1768, biserica a fost zidită și apoi închinată Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei și Sfântului Visarion al Larisei.
Deoarece a suferit distrugeri mari în urma cutremurelor, între anii 1852 și 1858, Marea Epitropie, cu aprobarea Domnitorului Barbu Știrbei și cu binecuvântarea Mitropolitului Nifon al Ungro-Vlahiei, a construit, pe locul celei dintâi biserici, un nou lăcaș de cult, actuala Biserică Sfântul Spiridon Nou. Aceasta era considerată printre cele mai înalte și spațioase biserici din București. Ea a fost sfințită în anul 1860.
Biserica este construită după un plan arhitectural deosebit, cu o turlă centrală și două turnuri în față. Are 41 de metri în lungime, 14 de metri în lățime și 38 de metri în înălțime. Clădirea a fost realizată în stil gotic, cu elemente de artă moldovenească.
În interior se află mai multe coloane de marmură, vitralii colorate, cu scene biblice și sfinți, executate la Viena, iar în picturile realizate de Gheorghe Tattarescu în 1862 se pot observa influențe ale Renașterii.
Biserica a fost grav deteriorată în urma cutremurului din 1940 și în urma bombardamentelor din anul 1944 și au fost efectuate lucrări de restaurare în timpul Înaltpreasfințitului Justinian.
În anul 1954, după terminarea lucrărilor de restaurare, a fost sfințită de Patriarhul Justinian al României și de Înaltpreasfințitul Kiril al Bulgariei și rânduită a fi Paraclis Patriarhal.
În anii care au urmat, sfântul lăcaș a mai avut nevoie de unele intervenții. Astfel, în perioada 1966-1970, cu fondurile Arhiepiscopiei Bucureștilor, au fost efectuate mai multe reparații și renovări: închiderea zidurilor crăpate, întărirea bolților, refacerea turlei din beton și cărămidă, precum și lucrări de subzidire sub fundația din lemn, care se deteriorase.
Însă biserica a trecut printr-o altă perioadă grea. În urma cutremurului din 1977, dar mai ales în urma lucrării de construcție a metroului bucureștean, biserica a suferit mari pagube, iar regimul comunist a trecut-o pe lista bisericilor care urmau să fie dărâmate.
Cu toate acestea, biserica a fost salvată de Patriarhul Teoctist care a cerut ca acest lăcaș să fie reparat și înfrumusețat și a fost transformat în paraclis pentru Facultatea de Teologie, care era situată în apropiere.
Cum proiectul pentru restaurarea acestei facultăți era deja aprobat de Ministerul Cultelor, Preafericitul Teoctist a atașat actele de consolidare ale bisericii, reușind astfel să o scape de la demolare. După ce a fost reparată, biserica a fost resfințită în anul 1990.
Biserica Sfântul Spiridon Nou a fost numită în 2008, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Catedrală mitropolitană a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei.
La câțiva ani după ce i s-a dat acest titlu, a intrat într-un amplu proces de restaurare atât în exterior, cât și în interior, și a căpătat un aspect de o frumusețe rară printre lăcașurile sfinte din Capitală.
În prezent, Sfântul lăcaș adăpostește mormintele domnitorilor Scarlat și Alexandru Ghica, Constantin Hangerli și Alexandru Șuțu.