Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat joi, în contextul criticilor societăţii civile privind proiectul legislativ referitor la înăsprirea pedepselor pentru tulburarea liniştii publice, că iniţiativa nu îi vizează pe protestatari, ci se referă la cei care săvârşesc violenţe sau distrugeri.
Bode a precizat că iniţiativa sa legislativă privind modificarea Codului Penal, susţinută şi de premierul Nicolae Ciucă, are scopul de a spori nivelul de protecţie şi de siguranţă a cetăţeanului şi că nu i-ar viza pe cei care protestează.
“Propunerile de modificare aduse Codului Penal, şi aici mă refer strict la articolul 371, nu îi vizează pe cetăţenii oneşti şi nici pe cei care ar putea protesta, ci se referă la cei care săvârşesc violenţe, distrugeri sau alte acte de acest gen. Este foarte bine că în spaţiul public se naşte o asemenea dezbatere. Vedem în ultimii ani infracţiuni cu violenţă împotriva minorilor, împotriva persoanelor cu dizabilităţi, împotriva femeilor, săvârşite de grupuri organizate. Noi avem reglementată legitima apărare în spaţiul privat, dar noi venim acum şi propunem reglementarea legitimei apărări şi în domeniul public“, a afirmat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
El a precizat că Parlamentul este cel care va decide asupra acestei propuneri, documentul urmând a fi dezbătut întâi la Senat, după care va fi votat şi în Camera Deputaţilor.
“Parlamentul va decide. Dar să vii şi să desfiinţezi o iniţiativă pentru că nu îţi convine cum arată un articol, fără să vorbeşti că acel articol este astăzi în vigoare, doar am crescut limitele pedepsei, nu mi se pare o propunere constructivă“, a declarat Lucian Bode.
Ministrul Afacerilor Interne a spus că a văzut foarte multe dezbateri în ultimele 24 de ore cu privire la această propunere, susţinând că temerile nu sunt reale.
“Exemple de manifestări oferite de contestatarii acestui demers, respectiv injurii sau exprimarea nemulţumirii în mod gălăgios, nu fac obiectul infracţiunii în cauză. Propunerea legislativă nu modifică conţinutul constitutiv al infracţiunii în vigoare. Dacă legiuitorul va considera că această prevedere nu este în acord cu ceea ce îşi doresc cetăţenii, pentru că parlamentarii reprezintă cetăţenii, ea va fi amendată sau respinsă. Propunerile vizează majorarea limitelor de pedeapsă şi introducerea unor forme calificate“, a explicat Bode, potrivit news.ro.
Propunerea legislativă semnată de Ciucă și Bode vizează mai multe modificări ale Codului Penal.
În expunerea de motive, cei doi își motivează propunerea de eliminare a amenzii pentru ultraj prin faptul că această infracțiune, fiind „îndreptata împotriva celor chemați să protejeze victimele, să impună respectarea legii, mentinerea unui climat adecvat de conviețuire ori înfaptuirea justitiei”, ea „capătă ecouri în societate, cauzând o timorare a cetațeanului de bună-credință, precum și o diminuare a încrederii acestuia în instituțiile statului, ceea ce se transpune, în final, în limitări ale exercitarii diferitelor drepturi și interese cetatenești”.
În cazul tulburării ordinii și liniștii publice pedepsele propuse sunt de închisoare de până la 7 ani, dacă fapta este săvârșită de două sau mai multe persoane.
De asemenea, pentru încăierare pedeapsa propusă este de până la trei ani de închisoare.
În forma actuală, articolul 371 prevede că ”Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
Cei doi lideri liberali propun eliminarea variantei amenzii, rămânând doar pedeapsa cu închisoarea, dar de la 1 la 5 ani şi adaugă şi o prevedere explicită pentru situaţia în care fapta este săvârşită de ”2 sau mai multe persoane împreună” sau de către o persoană având asupra sa ”o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal, ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor”, caz în care pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Proiectul lui Bode şi Ciucă a fost criticat de nouă organizaţii non-guvernamentale, care au afirmat că, prin eliminarea posibilităţii amenzii, introduce ”sancţiuni disproporţionate, de natură a restricţiona abuziv libertatea întrunirilor şi dreptul la liberă exprimare”.