Aurescu, despre alegerile parlamentare în străinătate: Mai multe state și-au dat acordul de principiu, dar cu condiții, pentru organizarea de secții de votare

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, reprezentantul cu însărcinări speciale pentru procese electorale din cadrul MAE, Iulian Ivan, și șeful Departamentului Cooperare Internațională și Relații Publice din cadrul AEP, Sorin Lazăr, au susținut la sediul MAE, o conferință de presă, în care au dat detalii despre stadiul pregătirilor și despre acordurile primite de la autorităților din statele unde trăiesc români pentru organizarea alegerilor parlamentare în străinătate.

Conferința de presă a fost organizată după ce, vinerea trecută, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)  a informat că a comunicat Ministerului Afacerilor Externe lista cu cele 12 localități din străinătate în care trebuie să fie înființate secții de votare și numărul secțiilor de votare, potrivit prevederilor legale.

„Alegerile parlamentare de anul acesta și, în principiu, organizarea unui scrutin în străinătate, se desfășoară întrun context fără precedent. Acesta este definitit de provocările generate de pandemia de COVID-19 și de măsurile sanitare restrictive luate de statele în care fiecare misiune diplomativă sau consulară își desfășoară activitatea, și care trebuie respectate, reprezentând factori importanți în pregătirea procesului electoral”, a declarat ministru Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

Ministrul a precizat că, potrivit legii, activitățile de coordonare a pregătirii și organizării procesului de votare în străinătate sunt asigurate de Biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii cu domiciliu sau reședința în afara țării. Conform legii, atribuțiile Ministerului Afacerilor Externe sunt de a oferi sprijinul logistic Biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii cu domiciliu sau reședința în afara țării și a dat asigurări că va da tot sprijinul logistic necesat, la fel ca la alegerile prezidențiale din 2019.

„De asemenea, în condițiile speciale actuale, MAE va urmări și va evalua permanent modul în care evoluțiile pandemiei în statele de reședință vor putea afecta acest proces, pentru a putea lua sau propune, după caz, în măsura posibilului și conform competențelor legale, măsurile necesare pentru organizarea procesului electoral în bune condiții”, a declarat Bogdan Aurescu.

Malta și Nigeria nu permit organizarea de secții de votare

Ministrul a prezentat situația reacțiilor și răspunsurilor primite de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României privind posibilitatea înființării secțiilor de votare pentru alegerile parlamentare din acest an, dar și demersurile realizate de MAE, ca partea a campaniei de comunicare și informare publică pentru cetățenii din afara țării privind votul, cu accent pe votul prin corespondență, care este cel mai sigur din punct de vedere sanitar.

„Având în vedere acest context special, dar și pentru organizarea în bune condiții în străinătate a alegerilor parlamentare din 6 decembrie, am transmis încă din luna iunie instrucțiuni misiunilor din străinătate să contacteze autoritățile străine competente din țările de reședință în vederea evaluării posibilității reale și concrete de organizare de secții de votare pe teritoriul acestor state și pentru a se informa cu privire la măsurile de protecție și igienă sanitară concrete care trebuie respectate pe parcursul desfășurării procesului de votare la secție în contextul pandemiei de COVID-19”, a spus Bogdan Aurescu.

„În conformitate cu informațiile comunicate până la acest moment de către misiunile României în străinătate, pe baza dialogului oficial desfășurat, dar care este în continuare în desfășurare, cu autoritățile competente din statele de reședință și în contextul măsurilor dispuse de acestea în funcție de evoluția pandemiei de COVID-19 la nivelul fiecărei țări, vă putem aduce la cunoștințp următoarele: în primul rînd, singurele state ale cător autorități au informat oficial până la acest moment că nu vor permite organizarea de secții de votare pe teritoriul lor, nici la sediile misiunilor diplomatice sau în sediile consulare, nici în alte locații, sunt două: Malta și Nigeria”, a spus Aurescu.

„Totodată, există o serie de state, inclusiv din cele cu comunități de români, care au transmis misiunilor diplomatice și consulare ale României acordul de principiu pentru organizarea de secții de votare pe teritoriul lor. Aceste acordul preliminare sunt condiționate de mai mulți factori, precul luarea ăn considerare a situației epidemiologice, ceea ce este firesc, stabilirea detaliilor finale privind organizarea alegerilor și/sau implementarea strictă a tuturor măsurilor de protecție și siguranță sanitară care sunt valabile în statul de reședință, respectiv sub rezerva introducerii unor noi măsuri de siguranță sanitară, dacă evoluța pandemiei o va impune”, a detaliat minsitrul de Externe.

Ce condiții impun țări cu mulți români, precum Marea Britanie, pentru a fi înființate secții

Printre statele care au transmis acordul se numără, potrivit ministrului: Australia, Austria, Belgia, Italia, Canada, Elveția, Franța, Germania, Luxemburg, Republica Moldova, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Marea Britanie, Spania, Statele Unite ale Americii, Ungaria, Turcia, la care se adaugă și alte state precum Emiratele Arabe Unite, Grecia, Maroc, Mexic, Noua Zeelandă, Pakistan și Federația Rusă.

„Există state, cum sunt Danemarca și Finlanda, unde nu se preconizează, conform informațiilor transmise de către misiunile noastre diplomatice dificultăți în obținerea acordului pentru înființarea de secții, de asemenea, autoritățile din Cipru și Slovacia au transmis acordul verbal pntru organizarea de secții de votare, de asemenea, vom putea să organizăm secții de votare la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare în state unde misiunile nu propun în mod tradițional înființarea de secții de votare în alte locații, pentru că sunt comunități românești fie foarte mici, fie dispersate pe teritoriul statului respectiv, în Africa de Sud, în Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Filipine, Indonezia, Japonia, Lituania, Republica Macedonia de Nord, Palestina, Peru, Qatar, Singapore, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria”, a precizat Aurescu.

Ministrul Afacerilor Externe a spus că, potrivit datelor centralizate de MAE până la momentul declarațiilor, există state care impun condiții și măsuri specialeîn contextul situației epidemiologice și care au un anumit impact asupra procesului electoral, cum ar fi realizarea de analize de risc epidemiologic și de implementare a măsurilor de prevenire a răspândirii viruslui în fiecare locație în care sunt organizate secții de votare, acesta fiind cazul Marii Britanii și Olandei, limitarea numărului maxim de persoane aflate în incinta secției de votare sau în proximitatea imobilului respectiv și controlul scric al accesului – cazul Marii Britanii, al Belgiei, al Luxemburgului.

În plus, autoritățile irlandeze au informat că există obligația respectării măsurilor restrictive la momentul votului – în prezent sunt localități unde nu se pot organiza activități în spațiu închis.

„Unele dintre aceste state au recomandat anterior, având în vedere contextul pandemiei, utilizarea votului prin corespondență. De aceea, noi punem un accent deosebit în această perioadă în comunicarea noastră către comunitățile de români din afara granițelor pe folosirea acestei modalități de vot, care permite asigurarea dreptului de vot cu protejarea sănătății în orice condiții. Astfel de măsuri restrictive pot să mai apară și în alte state, în funcție de măsurile pe care statele respective le vor lua în contextul pandemiei de COVID-19. De asemenea, trebuie menționat că există unele state, care în mod tradițional autoritățile, indiferent de contextul actual al pandemiei, nu permit organizarea de secții de votare, decât în sediile misiunilor diplomatice sau consulare. Este cazul Canadei, Cehiei, Slovaciei, Sloveniei și Estoniei”, a adăugat Aurescu.

„Acest acord al autorităților din statele de reședință nu poate face obiectu unor negocieri politice sau diplomatice”

„Aceste acorduri de principiu pe care le-am primit din partea țărilor gazdă, precum și măsurile și condițiile impuse sunt valabile la acest moment, la momentul la care le-am primit. Nu poate fi exclus ca, în funcție de evoluția pandemiei, care, în mod evident, nu este predictibilă și nu poate fi controlată, statele de reședință să revină asupra informațiilor comunicate”, a precizat ministrul de Externe.

„Ele pot să fie revizuite și să aibă un impact asupra modului în care vom organiza procesul electoral în afara țării, inclusiv asupra numărului total de secții pe care le vom organiza pentru votul în străinătate”, a completat Aurescu.

„Fiecare stat va lua aceste decizii ținând cont în mod obiectiv de imperativul protejării propriei populații față de riscul epidemiologic”, a subliniat șeful diplomației române.

„Acest acord al autorităților din statele de reședință nu poate face obiectu unor negocieri politice sau diplomatice. Este o decizie pe care fiecare stat o adoptă pe baza propriilor reglementări privind organizarea de procese electorale de către alte state pe teritoriul lor și în funcție de evoluțiile locale ale pandemiei de COVID-19 și de măsurile care au fost luate pentru gestionarea pandemiei. Aceste măsuri au în vedere, repet, protejarea cetățenilor din statele respective, obiectiva care, o spun din nou, nu poate face obiectul unor negocieri”, a precizat Bogdan Aurescu.

Decizii similare sunt luate și de alte state, inclusiv România, și au prioritate în contextul pandemiei, nefiind în niciun fel îndreptate spre o eventuală obstrucționare a dreptului de vot al cetățenilor români, a spus Aurescu.

Ministrul a precizat că și siguranța sanitară a cetățenilor români în procesul electoral este o prioritate a autorităților române. „Vom vedea care sunt condițiile în care se vor desfășura procesele electorale în secșii, pe teritoriul României și în cele care se vor organiza în străinătate, ele vor fi decise unitar și vom informa în timp util și complet cetățenii din străinătate asupra acestor condiții”, a spus ministrul, care a precizat că MAE trebuie să le cunoască pentru a putea achiziționa materialele de protecție sanitară.

Șeful MAE a profitat de ocazie pentru a promova votul prin corespondență, care este „o alternativă sigură din punct de vedere sanitar, simplă și rapidă”.

„Dorim să organizăm cât mai multe secții de votare pentru românii din străinătate, evident, în funcție de condițiile și de restricțiile care ar putea să fie introduse de un stat sau de altul. Aceste propuneri pe care le primim din partea cetățenilor români din străinătate sunt luate în considerare și reprezintă o bază de argumentație pentru constituirea de secții de votare”, a spus Aurescu.

Rezervele față de votul prin corespondență, „nejustificate”

Aurescu a precizat că este conștient de rezervele unor cetățeni privind votul prin corespondență, de exemplu, protecția datelor cu carecter personal sau traseul exact al plicului care conține buletinul de vot, pentru asigurarea secretului votului.

„Toate aceste rezerve sun nejustificate. Cred că aceste aspecte trebuie clarificate și vă stăm la dispoziție cu colegii mei și cu reprezentanții AEP pentru a vă explica că nu este niciun fel de pericol din punct de vedere al siguranței datelor votanților, CNP-urile sunt criptate când sunt utilizate în acest proces electoral, datele personale nu ajung în niciun fel la vreo altă instituție pentru a fi folosite în vreun alt scop, ale sunt utilizate strict pentru gestionarea și desfășurarea în bune condiții a procesului electoral”, a subliniat Aurescu.

12 secții înființate ca urmare a înscrierilor pe platformă

Lista documentelor pentru atestarea domiciliului, la votul la secție, foarte diferite pentru diverse state, sunt publicate de MAE, a precizat Bogdan Aurescu. Franța, de exemplu, solicită o factură recentă la utilități.

Bogdan Aurescu a precizat că se vor organiza cele 12 secții deja anunțate de AEP că au fost propuse MAE, conform prevederilor legale, respectiv cele stabilite în urma înscrierilor pe portalul votstrainatate.ro, ca alegători la secții – Bruxelles, Paris, Stuttgart, Bonn, Roma, Milano, Haga, Londra, Manchester, Chișinău, Madrid și Barcelona.

Ministrul a subliniat încă o dată că se dorește înființarea a cât mai multe secții, să ne apropiem cât mai mult de numărul de la alegerile prezidențiale din 2019, care a fost 835.

Dacă acordurile nu vor fi date pentru ziua votului, în statele respective nu se vor organiza secții, conform legislației, a precizat Bogdan Aurescu, care speră să nu se ajungă, totuși, la această situație.

Alegătorii pot schimba opțiunea în acest moment

Președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, a subliniat că din punctul de vedere al AEP, până în acest moment lucrurile au funcționat potrivit planului pentru organizarea procesului electoral alegeri parlamentare 2020. „Aceste alegeri, așa cum știți cu toții sunt pe 6 decembrie, 5 și 6 decembrie pentru circumscripția 43 străinătate”, a spus președintele AEP, care a promovat cu această ocazie votul prin corespondență.

Șeful AEP a precizat că, dacă la acest moment există printre românii care s-au înregistrat ca alegători la secțiile de vot persoane care s-au răzgândit, din motive inclusiv epidemiologice, și vor să voteze prin corespondență, acestea se pot înregistra pe platformă ca alegători prin corespondență, iar datele lor vor fi radiate din registrul celor cu cereri ca alegători la secțiile de votare.

Constantin-Florin Mitulețu-Buică s-a declarat nemulțumit de numărul actual de înregistrări prin corespondență, dorește să fie de cel puțin 30.000, ca la prezidențialele din 2019, dar speră ca măcar cifra de 50.000 să fie atinsă.

„Pentru că vedem că în fiecare fi evoluează lucrurile, nu involuează în ceea ce privește pandemia COVID-19, și atunci cred că cetățeanul să ia în serios această modalitate de înregistrare și să avem cel puțin un număr de 50.000. De ce? Întotdeauna numărul acesta nu este legat doar de un sistem, ci de validitatea și de puterea mandatului și de reprezentarea parlamentarilor dintr-o anumită circumscripție”, a spus șeful AEP.

Ce prevede legislația electorală

Guvernul a stabilit ca data alegerilor parlamentare să fie în 6 decembrie, apoi Parlamentul a adoptat legea care le permite românilor din diaspora să voteze timp de două zile, respectiv și în 5 decembrie.

Pe de altă parte, Legislativul a adoptat legea care prevede că Parlamentul este cel care stabilește data alegerilor, prin lege ordinară, legea atacată de Guvern și președintele Iohannis la Curtea Constituțională, iar judecătorii CCR au decis că actul normativ este constituțional .

Mai mult, un deputat a depus vineri în Parlament un proiect privind amânarea scrutinului legislativ până în primăvara anului viitor, respectiv pe data de 14 martie 2021.

Localitățile în care AEP a propus înființarea unei secții sunt:

1. Bruxelles (Belgia)
2. Paris (Franța)
3. Stuttgart (Germania)
4. Bonn (Germania)
5. Roma (Italia)
6. Milano (Italia)
7. Haga (Olanda)
8. Londra (Marea Britania)
9. Manchester (Marea Britanie)
10. Chișinău (Republica Moldova)
11. Madrid (Spania)
12. Barcelona (Spania)

Înființarea de secții de votare este regelementată de art. 23 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv:

(1) În statele unde își au sediile misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează, de regulă, în sediile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, secțiilor consulare, dacă acestea funcționează în sedii diferite și institutelor culturale, una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care votează în străinătate.

(2) Cu acordul autorităților din țara respectivă pot fi organizate secții de votare și în alte locuri decât cele prevăzute de alin. (1).

(3) În afara secțiilor de votare prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi organizate, cu acordul autorităților din țara respectivă, secții de votare pentru localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători, conform art. 42 alin. (2).

Lista a fost realizată, prin urmare și luând în considerare cererile de înregistrare ca alegător în străinătate la secțiile de votare, respectiv pe portalul dedicat votinstrainatate.ro, unde cetățenii stabiliți în diaspora au putut să înregistreze solicitările până acum patru zile, respectiv 21 septembrie 2020. Până la expirarea termenului s-au înscris cu această opțiune 3.939 de alegători români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Clasamentul țărilor, în funcție de numărul de cereri

• Marea Britanie   646
• Germania            343
• Spania   314
• Italia      246
• Olanda  246
• Republica Moldova          193
• Franţa   166
• Belgia    165

Termenul de 21 septembrie a fost prorogat pentru 22 octombrie, în cazul înscrierilor ca alegător prin corespondență, măsură adoptată în Parlament și promovată și de președintele Klaus Iohannis, în contextul în care înființarea secțiilor de votare este problematică, pentru că depinde de decizia autorităților din statele respective în contextul strategiilor aplicate pentru gestionatea pandemiei de COVID-19.

Românii din Diaspora vor putea vota, teoretic, în zilele de sâmbătă și duminică, 5 și 6 decembrie, la secțiile de vot organizate în străinătate, conform legii adoptate luni de Parlament și promulgate, miercuri, de președintele Klaus Iohannis.

„Aș face un apel către diapora să se înscrie pentru votul prin corespondență. Nu avem nicio garanție că se vor putea deschide secții de votare în toate țările unde avem români care doresc să voteze. Este foarte important să se înscrie, altfel, este posibil ca în unele țări să nu poată vota”, a declarat Klaus Iohannis, în 16 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă.

Ca alegător prin corespondență, până la ora publicării, s-au înregistrat 16.490 de români.