Guvernul olandez a informat Parlamentul de la Haga că sprijină intrarea Bulgariei în Schengen, a anunţat vineri ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Willemijn van Haaften. Reamintim că Olanda, alături de Austria, s-au opus în urmă cu un an intării Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, în timp ce România s-a lovit numai de veto-ul Vienei. Potrivit informațiilor Gândul, cuvîntul decisiv îl va avea Parlamentul Olandez, prin vot, când se va stabili dezbaterea. Rămâne de văzut care este următorul pas, atât pentru România, cât și pentru Bulgaria în ecuația aderării.
România şi Bulgaria şi-au depus însă candidatura împreună pentru aderarea la Schengen, astfel că cele două ţări sunt privite „la pachet.”
Reamintim că ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunțat luni, în premieră, că Viena este dispusă să relaxeze veto-ul austriac la Schengen în cazul României și Bulgariei, astfel încât cele două țări să intre mai întâi cu aeroporturile.
Willemijn van Haaften, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România, a făcut anunțul într-o postare pe platforma „X” (ex-Twitter).
„Mă bucur să anunț că astăzi guvernul a informat Parlamentul cu privire la sprijinul său pentru aderarea Bulgariei la Schengen. Țările de Jos și-au exprimat deja sprijinul pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen pentru România în decembrie 2022. Felicit ambele țări pentru munca bine făcută!”
În acest context, singura ţară care ar trebui să îşi schimbe poziţia şi să accepte aderarea României şi a Bulgariei – care îndeplinesc tehnic criteriile necesare – la Schengen este Austria. Viena s-a pronunţat în ultimul an împotriva extinderii spaţiului de liberă circulaţie, invocând faptul că acesta nu este funcţional întrucât în centrul şi vestul Europei ajung numeroşi migranţi neînregistraţi.
Anterior în cursul zilei de vineri, premierul bulgar Nikolai Denkov afirmase la Bruxelles că aşteaptă ca parlamentul olandez să-şi ridice veto-ul privind aderarea ţării sale la Schengen în zilele următoare.
Guvernul olandez a avut o şedinţă vineri şi o decizie privind extinderea Schengen va fi înaintată legislativului pentru aprobare finală, a explicat Denkov. „Am parcurs un lung drum pentru a face acest lucru posibil”, a declarat şeful guvernului bulgar, citat de agerpres.ro.
Dacă va fi confirmată de rezultatele finale, victoria lui Wilders reprezintă un viraj brusc la dreapta, despre care analiștii susțin că va fi întâmpinat cu teamă la Bruxelles, în condițiile în care PVV a promis un referendum privind aderarea Ţărilor de Jos la Uniunea Europeană.
„Poate că nu este ceea ce urmăresc alte partide din Europa sau din alte ţări, dar hei, asta este democraţia”, a spus politicianul în vârstă de 60 de ani, după vot.
Mesajul său anti-imigraţie, ce vizează inclusiv închiderea graniţelor şi deportarea imigranţilor ilegali, pare să fi avut însă ecou în rândul alegătorilor olandezi.
Geert Wilders nu este sigur că va reuşi să formeze o coaliţie guvernamentală, în condițiile în care liderii celorlalte trei partide principale au asigurat că nu vor participa la o coaliţie condusă de PVV.
Ca să-și îndeplinească promisiunea de a fi „prim-ministru pentru toată lumea”, Wilders va trebui să convingă alte partide să i se alăture într-o coaliție.
Alianța de stânga condusă de fostul comisar european Frans Timmermans ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu 25 de locuri. El a precizat că nu va avea nimic de-a face cu un guvern condus de Wilders.
Reamintim că, după 13 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.
Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.
Premierul Marcel Ciolacu a vorbit, luni dimineață, după ședința PSD, despre anunțul făcut de ministrul de Interne austriac cu privire la aderarea României la Spațiul Schengen. Ciolacu spune că solicitările Austriei „nu mi se par unele exagerate” și că România trebuie să își întărească frontierele, dând exemplul eșecului cazul Cherecheș.
„Nu ne păcălim unii pe alții. Domnul Cherecheș a reușit să treacă frontiera, cu un buletin al unui văr, cu zece ani mai tânăr. Ăsta este adevărul”, spune premierul.
Acesta s-a plâns că sistemele de la frontieră nu sunt integrate și a explicat cum vor decurge negocierile pentru ca România să intre din martie cu aeroporturile în Spațiul Schengen.
„Primul pas, cel mai important, s-a făcut. Austria e mai flexibilă. Nu puteau să anunțe triumfalist că fără nicio condiție o să intre România aerian, urmând ca anul viitor, sub președinția Ungariei, vom continua cu pasul doi, terestru. Este ministrul de Intene la Viena, la negocieri.
Să nu credeți că din cerințele pe care le are Austria, care nu mi se par unele exagerate, pentru că cu toții ne dorim o întărire a frontierei. Nu ne păcălim unii pe alții. Domnul Cherecheș a reușit să treacă frontiera cu un buletin al unui văr, cu zece ani mai tânăr. Ăsta este adevărul. Dacă vrem să ne mințim, și să băgăm totul sub preș, nu vom reuși. Sunt discuții normale și sunt ferm convins că vor fi benefice”, a declarat Ciolacu.
„În Olanda au fost alegeri și urmează o decizie în ceea ce privește Bulgaria. Așteptăm acea decizie să vedem abordarea pe care o are România mai departe. Este corect față de o țară vecină cum este Bulgaria să așteptăm. Nu vreau să îmi dau cu părerea despre Bulgaria. În acest moment așteptăm decizia parlamentului din Olanda.
Și vom face un plan. O să stau de vorbă și cu președintele României pentru că el reprezintă România la Consiliul European. Această flexibilizare nu a apărut din senin. Au fost foarte multe negocieri duse și de ministrul de Interne, de mine personal, de doamna ministru de externe, de președintele României. Am fost cel puțin patru persoane care ne-am implicat în aceste negocieri”, a mai declarat prim-ministrul.
„De acum încolo, vom intra pe terenul discuţiilor tehnice. Acestea vor avea loc în cadrul Forumului de la Salzburg, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne şi la nivel bilateral. Discuţiile vor avea loc la mai multe niveluri – bilateral cu Austria, trilateral cu Bulgaria, cvadrilateral cu Comisia Europeană şi multilateral cu toate ţările UE”, a spus Predoiu.
El şi-a exprimat speranţa că în acest an se va lua o decizie şi se va ajunge la un compromis. Ministrul român de Interne s-a referit şi la paşii următori.
„Primul este votul din Parlamentul olandez, mandatul pe care îl va primi guvernul de acolo în ceea ce priveşte reformele din justiţia bulgară. Aceste discuţii vor fi purtate în paralel, tot cu colegii noştri bulgari”, a punctat Predoiu.
CITIȚI ȘI: