Inculpații condamnați în Dosarul „Ferma Băneasa” – printre care fugarii Paul Al României și Nela Ignatenko, dar și avocatul Robert Roșu și milionarul Remus Truică – mai au o șansă de a desființa decizia care i-a trimis după gratii pe 17 decembrie 2020. Înalta Curte le-a admis, în principiu, recursul în casație și a dat termen 23 septembrie.
Admiterea în principiu a recursului în casație este o fază preliminară în cadrul dezbaterilor în această cale extraordinară de atac. Primul termen al procesului a fost fixat pentru 23 septembrie. De altfel, alte căi extraordinare de atac pe care inculpații le au la dispoziție, în afată de recursul în casație, sunt: contestația la executare, contestația în anulare și revizuirea.
„Admite în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpații Roșu Robert Mihăiță, Gheorghiță Dragomira, Dicu Corina Teodora, Truică Remus, Delcea Valentin, Olteanu Gheorghe, Andronic Dan Cătălin, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Marcovici Marius Andrei, Mușat Apostol, Dima Niculae, Jecu Nicolae, Mateescu Lucian Claudiu și Popa Caterina împotriva deciziei penale nr. 382/A din data de 17 decembrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr.345/64/2016. Trimite cauza Completului C6 şi fixează termen de judecată în şedinţă publică la data de 23 septembrie 2021, pentru când se vor cita părţile. Respinge cererile de suspendare a executării hotărârii formulate de inculpații Roșu Robert Mihăiță, Olteanu Gheorghe, Popa Caterina, Mușat Apostol, Delcea Valentin și Dima Niculae. Definitivă”, se arată în decizia ICCJ din 9 septembrie.
Autointitulatul „Prinţ” Paul Al României a fugit din ţară înainte ca instanţa supremă să pronunţe decizia definitivă în Dosarul Ferma Băneasa, pe 17 decembrie 2020. El a fost dat în urmărire de Poliţia Română din 18 decembrie 2020 şi de atunci este de negăsit.
Atunci a „dispărut” și Nela Ignatenko, soția iluzionistului Albert Ignatenko, autointitulat „om de știință cosmolog”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat, atunci, decizia finală în dosarul retrocedărilor ilegale a fermei regale de la Băneasa. Completul de judecată a fost format din magistraţii Florentina Dragomir (preşedinte), Ioana Ilie şi Ionuţ Matei.
Omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la 7 ani de închisoare, israelienii Benjamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte 5 ani de închisoare, iar prinţul Paul – trei ani şi patru luni cu executare.
De asemenea, avocatul lui Remus Truică, Robert Roşu, cel care s-a ocupat de partea juridică a retrocedării ilegale, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare.
Alte pedepse din dosar:
În 27 iunie 2019, Curtea de Apel Braşov l-a condamnat pe omul de afaceri Remus Truică la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani în dosarul retrocedării Pădurii Snagov. În acelaşi dosar, Prinţul Paul a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care trei cetăţeni israelieni şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.
Omul de afaceri Remus Truică a fost acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar prinţul Paul a fost acuzat de cumpărare de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), „în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul Philippe Al României”.
Procurorii DNA arătau că prinţul Paul i-a promis lui Truică şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50 la sută şi 80 la sută, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Prejudiciul a fost estimat la peste 135 de milioane de euro.