Bugetul de la miezul nopții. SEMNE bune anul are? Analist: „Față de 2023, include PIB mai mare cu 150 de miliarde de lei” – DECLARAȚII EXCLUSIVE
Semne bune anul are? Bugetul pe 2024, un pariu perdant sau câștigător? – Este marea întrebare a acestor zile. Proiectul de buget pe 2024 – pus miercuri în transparență decizională și aprobat joi noaptea de Guvern – a stârnit adevărate discuții și controverse în spațiul public. Politicieni, cetățeni, dar și analiști economici au comentat prevederile noului buget, care pare să agite spiritele la sfârșit de an 2023.
În toată această mare de discuții și controverse, Marcel Ciolacu a anunțat un buget marcat de recorduri pozitive. Mai mult, premierul promite că pensiile și salariile se vor mări. La fel și salariile profesorilor. Premierul dă sigurăro că majorările nu vor veni și cu noi creșteri de taxe în anul viitor, dă asigurări Ciolacu.
Premierul a declarat că bugetul de stat pe 2024 va fi axat pe investiţii, valoarea acestora ridicându-se la circa 7% din PIB
Guvernul a aprobat proiectele de lege privind bugetul de stat 2024 şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2024. Totodată, a fost adoptat şi un proiect de lege şi pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar pe anul 2024.
Proiectele de lege au fost aprobate şi vor fi transmise Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătute şi adoptate în procedură de urgenţă, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.
A fost aprobat şi proiectul de ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene.
„O poveste cu un Făt-Frumos care crește într-un an, cât alții în zece ani”
În timp ce Marcel Boloș îl cataloghează ca fiind un buget modern, la care s-a lucrat nopți și zile, analiștii financiari contactați de Gândul sunt de părere că proiectul de buget stă pe un „butoi cu pulbere” care va stârni critici și nemulțumiri.
Adrian Negrescu a explicat, într-un interviu acordat Gândul că pentru toată această poveste nu există finanțare, precizând că asta este, de fapt, și marea problemă.
Analistul financiar susține că bugetul pe 2024 include venituri suplimentare de vreo 150 de miliarde de lei, adică undeva la nivel de 30 de miliarde de euro.
Specialistul explică că va fi un buget care va fi susținut prin infuzii financiare, prin credite, prin împrumutarea excesivă a statului.
„Bugetul ăsta este o culegere de bune-intenții, o poveste frumoasă de sărbători, cu iz electoral, pe care politicienii ne-o spun din perspectiva alegerilor de anul viitor. Ne spun că vor da mai mulți bani pentru educație, pentru sănătate, pentru lucrurile care contează. Realitatea arată că pentru toată aceasta poveste nu există finanțare și cred că asta este marea problemă. Față de 2023, bugetul pe 2024 include produs intern brut mai mare cu 150 miliarde de lei, adică undeva la nivel de 30 de miliarde de euro.
Numai ANAF-ul ar trebui să colecteze cu 30 de miliarde de lei mai mult decât în acest an, în condițiile în care în acest an nu și-a îndeplinit ținta de încasări din taxe și impozite, dimpotrivă are un minus de 10 miliarde. Este așa ca o poveste cu un Făt-Frumos în care acesta crește într-un an, cât alții în zece ani. Cam așa arată poveste asta bugetară, care trebuie bineînțeles privită cu rezervele de rigoare și cu acceptarea faptului că este un buget cu iz electoral.
Nu ne puteam trezi cu măsuri de austeritate într-un an în care toată lumea este așteptată la vot și ar conta foarte mult deciziile de acest fel. Altfel spus, va fi un buget susținut prin infuzii financiare, prin credite, prin împrumutarea excesivă a statului.”
„În 2023, am împrumutat undeva la 40 de miliarde de euro”
Adrian Negrescu susține că de la 1 ianuarie taxele vor crește taxele semnificativ pentru toți români. Cât despre perspectivele lui 2024, analistul mărturiște că acesta arată ca un de supraviețuire economică pentru marea majoritate a populației
„Și foarte important s-a decis creșterea accizelor la carburanți în două tranșe, de la 1 ianuarie și de la 1 iulie, iar asta va pune gaz pe focul inflației și va readuce, din păcate, inflația pe creștere în România. Pare că politicienii trăiesc într-o realitate paraleleă, în care toate lucrurile cresc, totul arară bine, economia duduie, măsurile propuse de ei își ating țintele.
Realitatea este însă mult mai dură și ea arată că economia scade de la o lună la alta, vedem producția industrială scăzând de zece luni încoace încontinuu, vedem consumul – principalul motiv al economiei – înregistrând recorduri negetive pentru ultimii zece ani. Oamenii nu mai cumpără din magazine pentru că nu mai au bani, iar puterea lor de cumpărare a fost erodată puternic de inflație.”
„În 2024, vedem o creștere a cheltuielilor statului, semnificativă pe baza unor venituri iluzorii, supraevaluate”
” Va fi o misiune aproape imposibilă pentru pensionari, pentru cei cu salarii minime pe economie, pentru familiile cu copii să reziste creșterilor de prețuri care vor contina în 2024. Să nu uităm că Guvernul estimează în acest proiect de buget că inflația medie va fi de 6% anul viitor. Deci prețurile vor continua să crească puternic, cu o rată dublă față de cea din țările occidentale.
Am senzația că este o lipsă din ce în ce mai mare de profesionalism în modul în care construim bugetele în România. Mă refer aici la o lipsă de know-how economic. Vă dau un singur exemplu. Se prevede o creștere a încasărilor din CASS la 12 miliarde de lei, extinzând baza de impozitare. Să nu uităm că de la 1 ianuarie, pichetele de masă vor fi impozitate cu 10%. Când au făcut acest calcul, finanțiștii nu au luat în considerare un lucru foarte simplu.
Au inclus în cifra de afaceri a companiilor care emit tichete și valoarea tichetelor de masă. Au supraumflat încasările din CASS pentru a le ieși cheltuielile. Pentru că despre asta este vorba. În 2024, vedem în continuare o creștere a cheltuielilor statului, semnificativă pe baza unor venituri iluzorii, supraevaluate. Semne bune ale n-are și din această perspectivă suntem, din păcate, în plin sezon de pocnitori fiscale, care vor face multiple victime, începând cu 1 ianuarie 2024.”
„În penultima săptămână de lucru, Guvernul vine cu încă un proiect de modificare a taxelor și impozitelor”
La rândul său, consultantul fiscal Valentina Saygo a explicat pentru Gândul de ce este convinsă că obiectivele bugetului pe 2024 nu vor fi atinse.
Acesta susține că, în toată aceasta ecuație, Guvernul uită că măsurile fiscale pot avea un efect de bumerang, precizând că toate aceste măsuri se vor reflecta în prețurile mari pe care le vom suporta toți.
„Am văzut ce s-a întîmplat anul acesta de la niște estimări optimiste la încasări. Măsurile fiscale, taxele au rol de pârghie fiscală și în momentul în care tratamentul nu este corect, ele au efect de bumerang, în sensul că se întorc impotrivă, pleznindu-i peste ochi. Pe cine? – Pe cei din Guvern. Bugetul unei țări ar trebui să respecte anumite principii, mai exact trebuie să fim pesimiști la venituri și optimiști la cheltuieli.
Statul nu face și nu ține cont de lucrurile astea și sun convinsă că anul viitor vom vedea o evoluție a bugetului fix la fel cu ceea ce s-a întâmplat anul acesta. Pentru că statul are obișnuința o dată să estimeze optimist veniturile și să estimeze pesimist cheltuielile, dar știm că în realitate lucrurile se întâmplă total invers.
Am avut tot circul cu asumarea răspunderii pe modificările fiscale – cu declarațiile premierului că nu se introduc taxe noi, ei uite că s-au introdus taxe noi. Și mai mult de atât, în penultima săptămână de lucru, înainte de sărbători, Guvernul vine cu încă un proiect de modificare a taxelor și impozitelor. Și tot ce am discutat din august până în prezent este egal cu zero, pentru că sunt atinse toate capitolele de Cod Fiscal.
Din păcate, afirm și îmi mențin afirmațiile, acest buget va fi soldat eșecului, pemtru că toată această lipsă de încredere în mediul de afaceri se va vedea în colectarea scăzută, în creșterea evaziunii fiscale, în revolta antreprenorilor din România că sunt desconsiderați tocmai de către cei care ar trebui să-i încurajeze, să-i respecte și să-i sprijine. Toate aceste măsuri se vor reflecta în prețuri și le vom plăti toți”, a conchis consultantul fiscal Valentina Saygo.
Radu Burnete: „Vedem un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor”
Reprezentanții patronatelor din cadrul confederației Concordia au transmis că nu susțin prevederile din proiectul Legii bugetului pe anul viitor și al „ordonanței trenuleț”, pe care le vor vota nefavorabil în ședința Consiliului Social și Economic de joi.
„Concordia va aviza negativ în Consiliul Social și Economic de astăzi bugetul pe anul 2024 și măsurile fiscal-bugetare. Ar fi iresponsabil să facem altfel. Nu a existat niciun fel de consultare și discuție cu nicio industrie, dialogul social este din nou o formă care bifează o cerință legală și nimic mai mult, iar dintr-o primă analiză vedem un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor”, a transmis Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
Potrivit oficialului Concordia, bunii plătitori de taxe sunt cei care vor suporta consecințele.
„Experiența acestui an ne-a arătat că deși Guvernul are autoritatea politică de a propune ce buget dorește dacă el este construit pe estimări și prognoze nerealiste în privința veniturilor, oalele se sparg repede în capul bunilor plătitori de taxe și impozite. Aceștia vor fi chemați din nou să achite un deficit mai mare decât cel estimat, în ciuda promisiunilor că în 2024 nu vor exista creșteri de taxe și impozite”, a spus Radu Burnete.
Marcel Ciolacu: „Avem un buget iarăşi istoric la educaţie de 4,1%, deci o mărire de 60% a bugetului pe educaţie”
Bugetul va conține un procent de 7,3% pentru investiții, „cel mai mare procent pe investiții din istoria României”, a precizat premierul, care a punctat că vor fi creșteri de buget de 26% pentru Ministerul Sănătăţii și de 30% pentru Ministerul Transporturilor.
„Trebuie să ţinem cont şi de faptul că avem fonduri europene prinse în PNRR şi în exerciţiul financiar actual de aproape 12 miliarde, în acest moment. Sunt cele mai mari investiţii în sistemul de educaţie, în şcoli, în toată infrastructura”, a declarat Ciolacu.
Boloș: „Prin acest buget, ne propunem să construim şi să consolidăm fundamentul serviciilor publice de calitate”
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş a punctat că s-au lucrat nopţi şi zile la pentru realizarea bugetului pentru 2024, care este ”cu adevărat modern, structurat pe priorităţile şi nevoile actuale.”
- Bugetul de stat se stabilește la venituri de 308.759,5 milioane lei, iar la cheltuieli, de 655.863,5 milioane lei credite de angajament și în sumă de 404.792,5 milioane lei credite bugetare.
- Deficitul previzionat în proiect este de 96.033,0 milioane lei
”Bugetul pentru 2024, în transparenţă. Chiar dacă unii s-au amuzat când am spus că la Ministerul Finanţelor s-au pierdut nopţi şi zile pentru realizarea lui, astăzi am reuşit să îl publicăm în transparenţă. A fost o muncă titanică din partea echipei, pe care vreau să o felicit. Pot să afirm că acest buget este cu adevărat unul modern, structurat pe priorităţile şi nevoile actuale”, a scris, miercuri seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor.
„Vom avea un buget record de investiţii – cheltuielile destinate investiţiilor sunt de aproximativ 124 miliarde lei, reprezentând 7% în PIB, iar în anul 2026 acestea însumează aprox 129,2 miliarde lei, în creştere faţă de anul 2024 cu 9,1 miliarde lei.
Prin acest buget, ne propunem să construim şi să consolidăm fundamentul serviciilor publice de calitate. Pentru Ministerul Educaţiei este asigurată o creştere de aproximativ 61 % a bugetului, practic în valoare nominală de la 35 de miliarde la 57 de miliarde de lei, ceea ce asigură sumele necesare pentru creşterea salariilor personalului didactic şi nedidactic din Ministerul Educaţiei”, a mai transmis ministrul.
Potrivit acestuia, pentru Ministerul Sănătăţii, s-a propus un buget mărit cu 5,7 miliarde de lei faţă de bugetul estimat pentru 2023, ajungând la 18,8 miliarde lei.
„Subliniez obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod prudent”
”Numărul mediu de salariaţi va continua să crească anul viitor, cu 1,6% faţă de anul precedent, depăşind cu peste 177.000 persoane nivelul din 2019”, a adăugat ministrul.
Acesta a explicat că în realizarea bugetului a luat în calcul majorarea pensiilor de asigurări sociale cu 13,8% începând cu luna ianuarie 2024 şi acordarea pensiilor recalculate conform Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii.
”Subliniez obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod prudent care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, tocmai de aceea la estimarea cheltuielilor am avut în vedere toate măsurile adoptate în ultimul timp, atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli. Le găsiţi explicate în detaliu în Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2024-2026”, a mai transmis ministrul.
Boloș susţine este nevoie de reforme care să ducă la creştere economică
”Ce aş vrea să punctez este că oricât de încrezători am fi când vedem aceste date, toate speranţele noastre trebuie să se agaţe de reforme întreprinse în economie pentru a favoriza creşterea, o economică robustă, sprijinirea digitalizării, reforma regimului fiscal, cheltuieli publice mai eficiente prin indeplinirea jaloanelor şi ţintelor prevăzute în PNRR, prioritizare de investiţii şi control riguros al realizării acestora.”
CITIȚI ȘI: