Tensiuni fără precedent în Orientul Mijlociu, după atacul cu rachetă de sâmbătă, asupra unui teren de fotbal, situat în regiunea Înălţimilor Golan, ocupată de Israel, atac în care au fost uciși 12 tineri. Tragedia a fost catalogată ca fiind cea mai mortală pierdere de vieți omenești la granița de nord a Israelului de la începutul războiului cu Hamas, din 7 octombrie 2023. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis imediat represalii împotriva Hezbollah, afirmând că gruparea va „plăti un preț greu.”
Maximillian Katz – directorul Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului, dar și vicepreședintele Asociației Sioniste din România – a făcut, într-un interviu acordat Gândul, radiografia situației din Orientul Mijlociu, de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 până la cel de sâmbătă noapte, al Hezbollah.
Maximillian Katz a mărturisit că, orice reacție a Israelului după acestui atac, este în curs de pregătire.
În același timp, interlocutorul Gândul a explicat că, în acest atac, gruparea teroristă a omorât 12 copii druzi, ceea ce complică situația pentru Hezbollah, fiind și motivul pentru care nu și-ar fi revendicat atacul.
„Îmi este imposibil să spun în acest moment care va fi această reacție, dar eu personal cred că va fi o reacție mai dură decât de obicei, dar în același timp limitată, pentru că Israelul nu își dorește să escaladeze toată situația la un război general în regiune. Din această cauză, cred că operațiunea va fi una ieșită din comun, dar cu un efect limitat și într-o zonă foarte limitată. În același timp, trebuie să ținem seama că acest atac a omorât 12 copii druzi.
Druzii sunt o comunitate extrem de respectată și de apreciată în Israel, o comunitate foarte loială Statului Israel încă, din 1948, dar și o comunitate foarte aprigă. Este o comunitate care nu are flexibilitatea comunității evreiești de a înghite astfel de atacuri, în special când se pare că acest atac a fost un atac condus în mod intenționat în acea regiune. În ciuda faptului că Hezbollah, în acest moment, neagă sau nu și-a asumat responsabilitatea pentru acest atac, este foarte clar că ei l-au comis.
Negarea vine din cauza faptului că au fost omorâți 12 copii – care nu erau o copii evrei și în același timp au fost răniți, în jur de alți 30 de tineri și copii, care nici ei nu erau evrei. Dacă cei 12 copii ar fi fost evrei, Hezbollah n-ar fi fost nicio problemă, din punctul lor de vedere, să-și asume această responsabilitatea. Dar, ținând seama că această comunitate druză este o comunitate care trăiește în Israel, în Siria și in Liban, Hezbollah pur și simplu a intrat într-o situație pe care încearcă să o evite, mai exact confruntare directă cu această comunitate.”
Directorul Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului a vorbit și despre cum se va schimba pentru Israel colaborarea cu Statele Unite, după epoca Joe Biden și o eventuală venire la Casa Albă a Kamalei Harris.
„Până în noiembrie, nu se va schimba absolut nimic. Eu cred că, dacă Kamala Harris va fi următorul președinte al Statelor Unite, se poate schimba într-o situație și mai dificilă pentru Israel. Dar, până în noiembrie, ajutorul american va continua să fie acordat Israelului, în condițiile care au fost trasate de către Biden, pentru că, la urma urmei, Kamala va continua politicile lui Biden și poate că le va duce la o altă extremă, la un alt nivel mai înalt, care nu va fi favorabil Israelului.
Kamala Harris deja s-a pronunțat asupra necesității încetării imediate a focului în Gaza. Este foarte îngrijorată de situația umanitară din Gaza, dar nu este atât de îngrijorată de situația ostaticilor israelieni din Gaza. Casa Albă a emis un comunicat în urma atacului care a dus la moartea celor 12 copii druzi, în care s-a alăturat Israelului, în ceea ce privește faptul că responsabilitatea Hezbollah pentru acest atac”, a explicat Maximillian Katz.
Vicepreședintele Asociației Sioniste din România a recunoscut că situația din Israel este una dificilă, explozivă și complicată, o stare pe care israelienii o trăiesc de nouă luni de zile.
Interlocutorul Gândul mărturisește că Hamas continuă „să-și joace jocurile pe care le-a început, în ceea ce privește negocierea pentru eliberarea ostaticilor.”
„Războiul din Gaza continuă, nu s-a încheiat, chiar dacă vorbim mai puțin despre el, din cauza evenimentelor care au loc în Nordul Israelului, respectiv pe frontul dintre Israel și Hezbollah. Situația este complicată, este explozivă, nu se va încheia imediat, așa cum își dorește Kamala Harris.
Hamas continuă să joace jocurile pe care le-a început, în ceea ce privește negocierea pentru eliberarea ostaticilor. Și aceste jocuri vor mai continua încă o lună, două, trei, iar Israelul va continua să facă curat în Gaza, până la momentul în care va simți că are un control și o soluție pentru Gaza, după acest război.
Pentru că, în acest moment, nu există o soluție clară în ceea ce privește guvernarea Gazei după acest război, o guvernare care să împiedice reîntoarcerea Hamasului la putere, deținerea puterii așa cum a deținut-o. De asemenea, războiul împotriva infrastructurii militare teroriste încă nu s-a încheiat.”
Maximillian Katz a vorbit, în interviul acordat Gândul, despre alte două aspecte – susținând că ele nu sunt deloc discutate în acest context – referitoare la ONU și Uniunea Europeană.
„Mai este un aspect referitor la Hezbollah, despre care nu vorbește nimeni. ONU are în sudul Ibanului o forță de menținere a păcii care se numește UNIFIL, forță care ar fi trebuit să aibă grijă ca Hezbollah să respecte rezoluțiile ONU, care rezoluții au prevăzut în modul foarte clar că Hezbollah nu se poate apropia de granița cu Israel. Această forță UNIFIL, prezentă în regiune, este total invizibilă.
ONU nu acționează, pentru ca Hezbollah să respecte aceste rezoluții și, de asemenea, armata libaneză nu acționează conform acelor rezoluții. Nimeni nu vorbește despre acest lucru, așa cum nimeni nu vorbește despre faptul că Uniunea Europeană a dispărut, pur și simplu, din punct de vedere a comunicării unor poziții în ceea ce privește Hezbollah. Cel puțin, de la alegeri până în prezent, eu nu am văzut un comunicat al UE care să se raporteze la atacul Hezbollah.
Sunt două aspecte pe care le-am sesizat în ultimele zile. În timp ce toți fac presiuni asupra Israelului să pună capăt războiului – susțin că Israelul are dreptul de a reacționa la atacuri, precum cel care a avut loc în Nordul Israelului, dar în mod limitat și cu grijă – ca să nu producă o escaladare a conflictului la nivelul unui război regional, stau și mă întreb… Toți acești oameni – care timp de nouă luni de zile au văzut exact ce se întâmplă și care între timp se pare că au uitat masacrul din 7 octombrie – pe ce lume trăiesc? În special, când aceste lucruri vor afecta lumea întreaga, adică vor afecta Europa, vor afecta exact și zonele în care noi trăim.
România este inclusă în UE, nu suntem pe altă planetă. Lipsa asta de reacție fermă – și nu vorbesc de România, care a avut o poziție destul de fermă și de pro israeliană, încă de pe 7 octombrie, când s-a aliniat alături de Israel, în ceea ce privește legitimitatea Israelului de a-și apăra teritoriul și cetățenii. Vorbesc despre Uniunea Europeană, despre cei de la Bruxelles care duc o politică duplicitară pe această temă și care politică încurajează terorismul din Orientul Mijlociu, care încet-încet să scurge și spre Europa”, a conchis Maximillian Katz.
O rachetă trasă de Hezbollah a lovit sâmbătă un teren de fotbal din zona Înălțimilor Golan, aflate sub ocupația israeliană. Guvernul israelian a anunțat că atacul cu rachetă asupra terenului de fotbal a ucis 12 copii și adolescenți druzi.
Hezbollah a negat că ar fi tras racheta care i-a ucis pe tinerii din satul de pe Înălţimile Golan, dar Netanyahu a afirmat că „Hezbollah va plăti un preț greu, cum n-a mai plătit până acum.”
Israelul şi Statele Unite au precizat că Hezbollah este responsabilă pentru atac, deşi mişcarea libaneză susţinută de Iran, a negat orice responsabilitate.
Duminică târziu, cabinetul de securitate al Israelului i-a autorizat pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi pe ministrul apărării Yoav Gallant să decidă „modul şi momentul” unui răspuns la atacul cu rachete.
Israelul doreşte să lovească Hezbollah, dar fără a antrena Orientul Mijlociu într-un război total, au declarat luni doi oficiali israelieni, în timp ce Libanul se pregătea de represalii după atacul cu rachetă care a ucis 12 copii şi adolescenţi în Înălţimile Golan ocupate de Israel, scrie luni Reuters.
Antony Blinken, secretarul de stat american, a subliniat – într-o convorbire telefonică avută luni cu preşedintele israelian Isaac Herzog – importanţa prevenirii escaladării conflictului, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller.
Germania a făcut apel la toate părțile implicate în conflictul din Orientul Mijlociu, în special la Iran, să prevină o escaladare.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a deplasat luni la Majdal Shams, micul oraş druz din Platoul Golan (n.r. – anexat, în mare parte, de Israel după Războiul de Şase Zile din 1967), unde un atac cu rachetă a ucis sâmbătă 12 copii şi adolescenţi, potrivit France Presse.
Majdal Shams este un orăşel situat în Platoul Golan, la intersecţia a patru ţări (Siria, Israel, Liban, Iordania).
În jur de 25.000 de israelieni locuiesc aici, alături de aproximativ 23.000 de druzi, o comunitate a cărei religie derivă din islam, dintre care majoritatea se revendică în mare parte ca sirieni, dar au statut de rezidenţi în Israel.
Un atac israelian cu dronă a ucis luni două persoane şi a rănit alte trei în sudul Libanului, a anunţat apărarea civilă libaneză. Acestea au fost primele victime în Liban după incidentul de sâmbătă.
La rândul său, armata israeliană a declarat că apărarea sa aeriană a doborât luni o dronă care trecuse din Liban în zona Galileea de Vest. Zborurile de pe aeroportul internaţional din Beirut au fost anulate sau amânate, companiile aeriene reacţionând la posibilitatea unui răspuns israelian.
Aproximativ 100 de experţi în drept internaţional au difuzat în presă o declaraţie în care afirmă că atacul mişcării islamiste palestiniene Hamas de la 7 octombrie în Israel, soldat cu 1.300 de morţi, ar putea constitui „o crimă de genocid”, potrivit dreptului penal internaţional.
”Teroriştii au masacrat 1.300 de persoane, la 7 octombrie, inclusiv femei şi copii, bătrâni şi aduşi tineri care petreceau în aer liber”, comentează semnatarii.
”Aceste acte contituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi în particular a dreptului internaţional penal”, apreciază ei, pentru că ”par să fi fost comise cu internţia de distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional – israelienii – un obiectiv declarat în mod explicit de către Hamas.”