EXCLUSIV | Călin Popescu Tăriceanu a cerut instanței continuarea procesului, deși faptele s-au prescris. Fostul premier le-a spus judecătorilor: „Sunt nevinovat și vreau să se dovedească în instanță nevinovăția mea!”
Dosarul “Tăriceanu-Microsoft” continuă, deși în presă au apărut informații că faptele s-au prescris. Și completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție a pus în vedere că faptele sunt prescrise, întrebându-l, conform procedurii, pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu dacă vrea ca procesul să continue. Acesta a fost categoric în favoarea continuării procesului, pentru că dorește să își dovedească nevinovăția.
Cu toate că faptele sunt prescrise în dosarul legat de acuzațiile de corupție ce i-au fost aduse de DNA fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, Gândul a aflat că acesta a cerut instanței, la termenul din 15 decembrie 2022, ca judecarea să continue.
“Sunt nevinovat și vreau să se dovedească în instanță nevinovăția mea!” , a declarat Tăriceanu în sala de judecată, după ce instanța i-a pus în vedere că faptele sunt prescrise.
A urmat termenul din data de 2 februarie 2023, când procurorul de ședință a cerut instantei suspendarea procesului și trimiterea la Curtea Europeană de Justiție a unei solicitări legate de riscul sistemic de a aplica prescripția în dosarele privind fapte de corupție, cerere care a fost respinsă de complet.
La același termen, avocatul apărării a solicitat instanței ridicarea sechestrului asigurător în cauză, pus pe bunuri aparținând fostului premier, dar instanța a respins și această solicitare, însă cu majoritate, unul dintre judecători având opinie separată.
Istoria dosarului „Tăriceanu-Microsoft”
În dosarul „Tăriceanu-Microsoft”, cu care s-au împăunat procurorii DNA, lucrurile stau, în esență, așa:
În mandatul de premier al lui Călin Popescu Tăriceanu, Microsoft a făcut presiuni pentru ca Guvernul României să plătească programele lor, care erau folosite în administrația publică, de către instituțiile statului, folosirea fiind una frauduloasă întrucât acestea nu fuseseră achiziționate de la sursă (autor). Astfel, Guvernul României se afla în situația ingrată de a fi dat în judecată pentru încălcarea drepturilor de autor.
În aceste condiții, Guvernul a hotărât inventarierea acestor programe, pentru a se intra în negociere cu Microsoft și pentru a se onora prețul care va fi stabilit. După ce au fost date mai multe hotărâri de guvern, plata programelor a fost făcută în timpul mandatului premierului Emil Boc. Acesta nu are, însă, vreo calitate în dosar.
Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că ar fi favorizat Microsoft prin aprobarea hotărârilor de Guvern legate de aceste programe, care trebuiau negociate și plătite.
“Suspectul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton, în calitate de prim-ministru, ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță. (…)
În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, susțineau procurorii anticorupție, la punerea sub urmărire penală a lui Tăriceanu.
În dosar nu există însă vreo dovadă că Tăriceanu ar fi luat vreun ban de la Microsoft nici direct, nici indirect.
Așadar, procesul lui Călin Popescu Tăriceanu continuă la Înalta Curte de Casație și Justiție, următorul termen fiind stabilit în martie 2023.
CITEȘTE ȘI: