România nu mai fabrică vaccinuri de mai bine de 10 ani, iar reluarea producției depinde în mare măsură și de un spațiu adecvat, în condițiile în care clădirile actuale sunt foarte vechi și unele cu risc seismic, situație care blochează investițiile. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie Cantacuzino vrea să construiască o hală multifuncțională pentru vaccinuri pe un teren de pe Șoseaua Gheorghe Ionescu-Sisești și a cerut din februarie avizul de oportunitate de la Primăria Capitalei, pe care l-a primit recent, după șapte luni, timp în care proiectul a fost blocat. Între timp, România continuă să ia vaccin antitetanic din Bulgaria, iar vaccinul antigripal care va fi administrat din toamnă va fi adus tot din străinătate.
Primăria Capitalei a aprobat, prin Direcția Generală de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, avizul de oportunitate necesar construirii halei multifuncționale pentru microproducția de vaccinuri pe terenul aflat în proprietatea privată a statului și în administrarea Institutului Cantacuzino. Potrivit documentului – prezentat în exclusivitate de Gândul -, care poartă semnătura primarului general Nicușor Dan, solicitarea a fost făcută de proiectantul general Romanian Expert Consulting SRL încă din 14 februarie 2022.
Avizul Primăriei a fost dat în urmă cu câteva zile, cu unele condiții privind teritoriul ce urmează a fi reglementat prin PUZ. Astfel, “documentația PUZ va fi întocmită la o scară adecvată (1/2000, 1/1000 sau 1/500, în format analogic și digital), pe suportul topografic realizat în coordonate în sistemul național de referință Stereo 1970, actualizat pe baza ortoplanurilor, cu respectarea și integrarea limitelor imobilelor înregistrate în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară, vizat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a Municipiului București“.
Directorul general al Institutului Cantacuzino, general dr. Florin Oancea, spune că de acum pot începe celelalte etape pentru finalizarea construirii halei pentru producerea vaccinurilor.
“Mă bucur că Primăria Generală a Capitalei a înțeles până la urmă importanța deosebită a construirii acestei hale multifuncționale de producere a vaccinurilor, proiectul de construcție fiind la Stațiunea Băneasa, în cazarma 3590 București.
Lucrurile intră de acum în linie dreaptă, adică pentru celelalte etape necesare finalizării proiectului, cum ar fi studiul de fezabilitate, certificatul de urbanism etc., de care se va ocupa Ministerul Apărării, prin Direcția Domeniu și Infrastructură. Putem discuta abia acum și de accesul la fonduri europene pentru dezvoltarea Stației de la Băneasa”, a spus Florin Oancea.
Directorul Institutului Cantacuzino a dat și un termen de la care s-ar putea produce din nou vaccinuri în România.
”Sper ca până în 2024 să fie totul gata și să începem producția de vaccinuri“, a spus Florin Oancea.
La începutul acestui an, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, spunea că, deocamdată, nu există infrastructura necesară pentru reluarea producției de vaccin în România.
„Din păcate, nu avem infrastructură. Avem oamenii, avem cercetarea, avem know-how-ul, dar nu avem infrastructura care să ne permită. Vizăm un parteneriat pentru producerea de seruri şi vaccinuri cu zona privată din România”, spunea ministrul Apărării.
Actuala infrastructură a Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino este alcătuită din clădiri foarte vechi, care sunt încadrate cu risc seismic RS-1-RS3 (din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremur), astfel că nu se poate alinia normelor internaționale specifice industriei farmaceutice.
Conducerea Institutului a demarat un proiect pentru realizarea unei hale multifuncționale ce va fi destinată microproducției de vaccin experimental (viral, bacterian), într-o locație de pe stada Sisești – Cazarma Băneasa.
Proiectantul a depus în februarie 2022 documentația tehnico-economică la nivel de studiu de fezabilitate și a cerut de la Primăria Capitalei avizul de oportunitate, care a fost obținut după șapte luni de la solicitare, proiectul fiind blocat în tot acest timp.
Pentru că România nu mai are producție de seruri și vaccinuri, autoritățile plătesc aceste achiziții, cu sume uriașe firmelor din străinătate. Vaccinul antigripal pentru toamna acestui an va fi achiziționat din străinătate, vaccinul antitetanic, care face diferența între viață și moarte în situații-limită cum ar fi plaga împușcată sau înțepată (care au risc tetanigen), este importat din Bulgaria.
Proiectul Institutului Cantacuzino este cu atât mai important cu cât producția de vaccinuri face parte din strategia de sănătate națională, iar statele din jurul României au capabilități de producție proprie de seruri și vaccinuri.
”Cu cât ne mișcăm mai repede, cu atât mai bine, pentru că situația în care se află România, de graniță cu conflictul ruso-ucrainean, are imprevizibilități care trebuie acoperite din punct de vedere medical”, spunea Florin Oancea.
Directorul Institutului Cantacuzino explica, într-un interviu pentru Gândul, de ce nu s-a mai făcut niciun vaccin la Institutul Cantacuzino de mai bine de 10 ani și de ce nu poate fi reluată acum producția.
Avem clădiri din 1950. Acum, legislația s-a schimbat, trebuie, la fiecare doi-trei ani, să o verifici din punct de vedere al rezistenței, riscul seismic. Ajungi la concluzia că are risc seismic 1-2, nu mai ai voie să faci investiții. Atunci, eu cum pot să mă duc să investesc într-o clădire cu risc seismic? (…)
Oamenii spun: «De ce nu iese vaccinul gripal?» Nu iese vaccinul gripal pentru că nu avem locația unde să facem. Asta am explicat și ministrului, și prim-ministrului, și tuturor: Noi trebuie să investim, în momentul ăsta, în infrastructură.
Veți vedea un alt Institut Cantacuzino peste doi ani, deja avem două clădiri care vor fi cu totul și cu totul altfel, până la sfârșitul anului viitor, începutul lui 2024, iar în 2025 se va putea face orice. Vom avea infrastructura și vom putea să investim în tot ce înseamnă linii de vaccinuri”, a spus Florin Oancea în interviul acordat pentru Gândul.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” a fost înființat în 1921, de doctorul Ion Cantacuzino. Institutul are ca domeniu de activitate sănătatea publică, pe care o promovează atât prin activități de cercetare-dezvoltare, cât și prin oferta de produse și servicii. Activitatea de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare se desfășoară în domeniile infecțiilor bacteriene, virale și parazitare, biologiei celulare și moleculare, imunologiei, biotehnologiei și geneticii microbiene.
În 2017, Institutul Național Cantacuzino, care se afla în pragul falimentului, a fost trecut în subordinea Ministerului Apărării.