Prima pagină » Actualitate » EXCLUSIV | Când va fi gata Centrul de Transplant Multi-organ de la Spitalul ”Sfânta Maria”. Doctor Narcis Copcă: ”Este proiect de interes național”

EXCLUSIV | Când va fi gata Centrul de Transplant Multi-organ de la Spitalul ”Sfânta Maria”. Doctor Narcis Copcă: ”Este proiect de interes național”

Sănătatea ocupă primul loc pe lista priorităților în viața oricărui om. Medicina avansată a făcut posibilă salvarea a milioane de vieți, atunci când unul dintre organele unei persoane nu mai funcționează corect sau chiar deloc, prin transplant. Mulți pacienți aflați la cumpăna dintre viață și moarte au fost salvați prin această intervenție complexă, echipe de medici de înalt profesionalism au făcut imposibilul posibil. Și la Spitalul Clinic „Sfânta Maria” există o astfel de echipă care a realizat multe transplanturi hepatice și pulmonare, dar visul medicilor de aici este să vadă finalizat și proiectul privind Centrul de Transplant Multi-organ.

De mai mulți ani, proiectul Centrului de Transplant Multi-organ a rămas în stadiul incipient, deși acesta face parte din proiectele scrise de Ministerul Sănătății într-un capitol din PNRR.

Recent, Spitalul Clinic „Sfânta Maria” a dat vestea cea mare, anunțând că în bugetul Primăriei Sectorului 1 a fost aprobată suma de 126 de milioane de lei pentru demararea acestui centru atât de așteptat și atât de necesar pacienților a căror viață atârnă de o astfel de intervenție.

Noul Centru de Transplant Multi-organ, care va fi parte din Spitalul „Sfânta Maria” din București, este al doilea de acest fel, după cel de la Cluj, unde deja au fost început lucrările.

„Ne dorim un stat matur, cu un leadership maturizat”

Managerul Spitalului ”Sfânta Maria”, prof. dr. Narcis Copcă, a explicat, în interviul acordat la GÂNDUL EXCLUSIV, ce înseamnă acest proiect care, de-a lungul timpului, a avut de trecut peste mai multe obstacole.

“Acest proiect a fost socotit cel mai matur proiect al României, la momentul respectiv. De aceea, s-a considerat, la momentul respectiv, că cea mai bună finanțare ar fi putea fi făcută din PNRR.

Noi am fost tăiați. Mi s-a spus că un punctaj, pe care l-am studiat, ni s-au cerut lucrările, să zicem, la un examen se iau lucrările, se desface numele și după aia să facem baremul. Acest mod de a face punctajul PNRR îl știți și dumneavoastră și îl știu și eu, a fost făcut după ce pe masă au fost proiectele. Astfel, gândirea a fost că este mai important Spitalul din Buftea decât un centru național de transplant sau este mai importantă parcarea de la un spital de sector, în care a fost doamna aceea tunsă scurt, Ursula (președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – n.r.), cum îi spunea prim-ministrul din momentul respectiv. A fost Ursula în vizită și, atunci, a fost preferată parcarea acelui spital, decât un centru de transplant.

Dacă vă veți uita, noi am fost tăiați. Mi s-a spus că punctajul și că o să intrăm, «stai liniștit, că o să intri pe acest post». Nici vorbă! Am știut că este o vrajă, pentru că eu, nefiind angajat politic, nu am avut susținerea unui om din arcul guvernamental. Adică, să vă spun altfel, atunci când facem obiective politice, greșim, pentru că nu le putem prioritiza și nu avem nici certitudinea că se vor realiza vreodată. Unele se vor realiza, dar n-aș vrea să fiu în pielea celor care o să facă licitațiile și este posibil să avem iarăși justiție televizată – unele așa se vor întâmpla – dar cele mai multe nu se vor face, pentru că PNRR-ul devine o incertitudine.

În Cluj, ce s-a întâmplat? Acolo, hățurile le-a luat nu că ar avea personal trainuit pentru a face transplant multi-organ, n-are pe nimeni acolo, în afară de rinichi. Omul se gândește «să fac chestia asta, ca să rămână după mine». Foarte bine, poate ne mutăm în Cluj, nu este nicio problemă.

Însă, ceea ce trebuie și dumneavoastră să știți este că, la momentul la care vorbim, acest spital a fost bugetat de Sectorul 1 și evident că eu, în numele pacienților care poate vor fi operați aici, nu pot să îmi transmit decât aprecierea pentru toți cei care au ridicat mâna – și să știți că au fost, am înțeles, consilierii din toate partidele politice de la Sectorul 1, în ședință de Consiliu, au votat bugetarea acestui obiectiv. După, am făcut, conform protocolului de lucru între ASSMB, spital și Primăria Sectorului 1 – am avut și zilele trecute o întâlnire – și am stabilit, etapizat, următorii pași, stabilirea entității dintre noi trei care se va ocupa de lansare licitații de proiectare și execuție”, a explicat prof. dr. Narcis Copcă.

Întrebat cine va fi coordonatorul pentru proiectul Centrului de Transplant Multi-organ, dintre Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), Consiliul Local al Sectorului 1 și Spitalul „Sfânta Maria”, doctorul Narcis Copcă a precizat:

“Noi putem să ajutăm, sigur, pentru că referatele, conform legii achizițiilor publice, pleacă de la medicul utilizator, adică avem partea noastră de activitate. Dar ei trebuie să stabilească cine va fi coordonatorul în investiție și să lanseze investiția, proiectare și execuție. Deja sunt alocați, de Consiliul Sectorului 1, 126 de milioane de lei pentru anul acesta”.

”Centrul se adresează pacienților care sunt în dializă și insulinodependenți”

Managerul Spitalului ”Sfânta Maria” a explicat de ce este important că existe un centru în care să se facă simultan transplant de rinichi și de pancreas.

”Ce este interesant acum este că, pe partea transplantului de pancreas, am dezvoltat și dezvoltăm. Ideea a fost ASSMB, o idee bună. A venit și de la noi, să dezvoltăm cu un spital important, cel mai important din Europa în transplantul de rinichi și pancreas simultan, să perfecționăm această tehnică și să o aducem aici.

Transplantul de rinichi și pancreas simultan este un transplant extrem de dificil, datorită pancreasului care este foarte gingaș. Se adresează pacienților care sunt în dializă și sunt insulinodependenți, atunci când funcționează și când operația asta chirurgicală și medicală postoperatorie reușește. De ce zic și medicală? Pentru că tehnica chirurgicală nu este formidabil de grea, transplantul de rinichi se știe că este relativ mai ușor de abordat. Transplantul de pancreas este tot pe acolo, ca unul de rinichi – deci ar fi un dublu transplant.

Nu asta ar fi problema, ci, practic, partea de susținere medicală postoperatorie. Or, aici trebuie să ai o Terapie Intensivă extrem de solidă și sper ca memorandumul acela în care avem două posturi încă să fie aprobat, nu peste vreo doi ani, ci în plus.

De ce era bun acest spital să fie gata și, până acum, statul să se angajeze în a se responsabiliza? Adică, totuși, noi încercăm să fim maturi, dar ne dorim și un stat matur, ne dorim și un leadership maturizat. În 30 de ani cred că avea timp să se maturizeze”, a spus prof. dr. Narcis Copcă.

„Am reușit, prin exemplul medical al colegilor mei, să ne facem credibili”

Tot proiectul pentru Centrul de transplant Multi-organ de la Spitalul ”Sfânta Maria”, așa cum este el cuprins în tabelul-anexă al proiectelor Ministerului Sănătății din PNRR, are o valoare de  125 de milioane de euro, sumă cu mult mai mare decât cea aprobată în bugetul Primăriei Sector 1. Totuși, banii alocați de Sectorul 1 reprezintă un început.

“Nici acești lei nu vor putea fi folosiți anul acesta, pentru că știți foarte bine că elaborarea caietului de sarcini durează, dar el este aproape făcut. Urmează proiectarea, care n-are cum să dureze sub șase luni și perioada de realizare propriu-zisă, care va fi undeva între doi și trei ani.

Ce este important e că am reușit, prin exemplul medical al colegilor mei, să ne facem credibili. Acesta este cel mai mare câștig, că nu suntem văzuți ca o chestiune politică. Asta înseamnă că PNL, PSD, USR, partidele care formează Consiliul Local, au votat împreună chestiunea respectivă. De ce? Pentru că este un proiect de interes național, nu este un proiect care să racordeze un anume beneficiar politic”, a afirmat managerul Spitalului ”Sfânta Maria”.

„Față de Steve Jobs, pacienții noștri au plecat în viață din spital, și asta este o mare bucurie”

La Spitalul “Sfânta Maria” au fost efectuate, în ultimii ani, zeci de transplanturi hepatice și pulmonare, au fost realizate anul trecut mai multe intervenții grele, complexe, duodenopancreatectomii. Despre recordul stabilit în această instituție, prof. dr. Narcis Copcă vorbește cu modestia chirurugului care-și apreciază colegii și cu dăruirea pe care o are pentru profesie.

„Hai să vă zic și în domeniul acesta o chestie care poate o să vi se pară ușor surprinzătoare. Cred că și chestia asta cu susținerea întregului arc politic și al conducătorilor primăriilor poate fi, uneori, o surpriză pentru unii, dar în spatele ei este munca doctorilor, munca echipei de Terapie Intensivă, o muncă pe care o iubesc și o respect foarte mult. Răbdarea doctorilor tineri de a sta într-o operație cinci, șase ore, pe un centimetru pătrat și a face imposibilul posibil, chestiile astea își lasă roadele. Faptul că, de exemplu, aici avem un număr de pancreatectomii, o operație pe care noi o parcurgem cu multă pasiune”, a spus Narcis Copcă.

Anul trecut, managerul Spitalului “Sfânta Maria” și echipa acestuia au reușit, în mai puțin de 72 de ore, să finalizeze cu succes trei operații la pacienți bolnavi de cancer de cap de pancreas. Duodenopancreatectomia este considerată ca find cea mai grea operație din chirurgie, durează mult și este foarte complexă. Potrivit standardelor americane, un centru medical foarte mare este cel în care sunt realizate minimum 18 astfel de operații pe an.

La Spitalul ”Sfânta Maria”, anual, sunt realizate peste 70 de duodenopancreatectomii, astfel că această unitate medicală este foarte apreciată în elita mondială de specialitate, unul dintre criterii fiind și cel al ratei de mortalitate de doar 3,5 la sută, față de alte centre, unde rata este situată între 10% și 30%, potrivit datelor înscrise în Registrul Național.

Despre recordul de trei operații la pacienți cu cancer de cap de pancreas într-o singură zi, prof. dr. Narcis Copcă a dat amănunte în interviul pentru Gândul Exclusiv.

“Atunci chiar au fost trei, așa s-a întâmplat. A fost una dimineața, una după-masa și una a doua zi, nu au fost în 72 de ore. Ce era interesant, în acel moment, era faptul că atunci a fost un oarecare record stabilit, în sensul că o doamnă de 89 de ani a avut această intervenție și după două săptămâni a fost externată. N-am știut, dar a venit o tânără gastroenterolog și ne-a anunțat că este record unu sau poziția unu sau doi, sau echivalent, record mondial la vârsta asta, cu o astfel de intervenție.

A fost un cancer de cap de pancreas. Cel de care a murit și cel care a inventat iPhone-ul, Steve Jobs. Vă dați seama, la câți bani avea și câte telefoane o fi vândut și o fi creat, totuși, a murit de cancer de pancreas, și destul de rapid. Față de Steve Jobs, pacienții noștri au plecat în viață din spital, și asta este o mare bucurie. (…)

Este bine (n.r.-pacienta în vârstă de 89 ani). Noi comunicăm cu ei și le cerem date la un interval, tocmai ca să intre în baza de date. Suntem racordați la o bază de date la care sunt și colegii din Cluj și o altă echipă din București, ceea ce înseamnă transparență și nu înseamnă vrăjeală, adică este un lucru serios.

Operația este interesantă, este bucuria noastră, ca și intervențiile în toată chirurgia hepato-bilio-pancreatică. Dar, în afară de chestia asta, ce voiam să vă spun ca surpriză – sigur, menirea mea este să laud echipa de tineri, de asta îmi place să vorbesc despre lucrurile în care mortalitatea este zero -, să știți că am și fost la cel mai mare centru din lume, care are peste 300 (n.r.- de operații) în fiecare an, care este condus de profesorul Büchler,  la Heidelberg (prof. dr. Markus Büchler, Spitalul Universitar Heidelberg, Germania – n.r.), și unde este aceeași tehnică, în același fel, ba chiar a avut mortalitatea asta, și nu pe cazuri selective. Asta vreau să spun, din moment ce doamna avea 89 de ani, înseamnă ceva bun în medicina românească”, a detaliat managerul Spitalului ”Sfânta Maria” din București.

De ce România se plasează pe locuri codașe în UE la speranța de viață?

Paradoxal, deși avem medici străluciți, care realizează operații la fel ca și în alte instituții medicale de top din Europa, în România, speranța de viață continuă să fie spre coada clasamentului în UE. În opinia prof. dr. Narcis Copcă, sunt două mari cauze,“ învățământul și alcoolul“, cu toate că alții dau vina pe alimentație, încălzirea globală, poluare și altele.

„Din cauza învățământului și al alcoolului, asta este opinia mea. Probabil că veți auzi că noi suntem la originea glaciațiunilor și a încălzirilor, dar asta este o vrajă. La fel cum parcurgem acum distrugerea Europei pe baza războiului din Ucraina. Cred că a înțeles toată lumea că miza pe același plan de importanță cu Ucraina a fost, de fapt, cooptarea și transformarea, canadizarea Europei, ca să folosesc un termen la modă bun. Nu asta este menirea mea, să stabilesc judecăți în zona asta, îi las pe Gușă, pe cei care fac politică, Adrian Severin și ministrul de Externe, evident, ați văzut ce prestație bună are.

Dar, vorbim de zona medicală, unde încercăm să-i însuflețim pe tinerii aceștia să țină steagul ridicat și să își dorească în continuare să rămână.

Am avut și noi perioade în care medici extraordinar de buni pur și simplu au plecat. Și nu din cauza colectivului, au ținut să spună că ei nu mai suportă această presiune românească, au văzut presiunea presei, modul defăimător în care sunt văzuți medicii, sunt băgați toți la un loc, și cei care sunt extrem de corecți și nu primesc nici flori, cum avem colectivele pe aici, alături de oncologi care se își strică firma cu 50 de lei, 100 de lei. Ați văzut cazul anchetat de prietenul dumneavoastră în Suceava, cu acea doamnă oncolog, care ar fi fost căutată și i s-a găsit un borcan de miere acasă și, bineînțeles, un ceas iPhone, în timp ce se căutau bijuteriile extrem de scumpe, un Apple Watch stricat.

Vă dați seama, colegii mei nu procedează în acest fel, nu au aceste tarife și, atunci, unul dintre ei, la un moment dat, a cedat. Nu psihic, ci a cedat pur și simplu acestei presiuni și a zis că el vrea o perioadă să studieze în alt spital din străinătate, unde nu se face atâta politică și nu este atâta presiune, și nu este atâta destrucție pe vârfurile medicinii românești. Noi am trecut prin asta”, a spus prof. dr. Narcis Copcă.

„O să încerc să fac niște cursuri de psihiatrie”

Sistemul de sănătate a suferit, ani de-a rândul, din cauza unor politici dezlânate, a lipsei de consecvență, de bună-credință, de resurse financiare și umane. Sunt cauze pe care toți cei care lucrează în domeniul medical le cunosc, dar prea puțini au curajul să vorbească despre ele. Managerul Spitalului “Sfânta Maria” vorbește deschis despre aceste cauze, cu o ușoară tușă de ironie.

„Sunt absolut convins că în România ceva se va întâmpla și în bine, la fel cum în 1989 au fost spălate păcatele acelei orânduiri – și mă refer la păcatele inițiale, cele care au fost în timpul canalului, în timpul prigonirii intelectualității românești, a decapitării complete a intelectualității românești, pentru a crea omul nou, socialist. Iată că și acum este tendința asta de a crea bicefalia, bărbatul cu sâni, chestiunile acestea care îmi scapă, eu nu sunt pregătit să le înțeleg. (…)

O să încerc să fac și niște cursuri de psihiatrie. Vă mărturisesc, nu am fost aproape de această știință, dar vreau să fac cursurile acestea de medicină psihiatrică, pentru că îmi dau seama că este nevoie de acest tratament în limite mult mai mari. Dacă înainte aveam un procent, acum iată că procentul crește și el se pare că este contaminant. Adică a contaminat leadership, clase politice, teorii politice. Nu știu dacă Adenauer (Konrad Adenauer, fost cancelar federal al Germaniei și fondator al UE – n.r.)  sau cei care au inventat, la momentul respectiv, și din zona germană, Europa, s-au gândit la așa ceva.

Eu, în 1989, când am mărșăluit alături de mulți cunoscuți ai dumneavoastră, nu mi-am imaginat că mergem spre chestiunea asta”, a spus prof. dr. Narcis Copcă.

„Atunci când îți este greu să pleci, înseamnă că în zona respectivă ai avut o dramă”

Întrebat de ce nu a plecat din România, așa cum mulți dintre colegii săi medici au făcut în ultimii 30 de ani, și exodul nu s-a sfârșit, prof. dr. Narcis Copcă are propria “scuză”.

„Eu am crezut că de la salariul de 50 de dolari, o să ajungem la 1.000 de dolari, că nu se poate ca o societate să meargă înapoi. Și am zis: «Cu 1.000 de dolari pe lună, poți să-ți trăiești în continuare drama românească pentru care ne-am format». Pentru că atunci când îți este greu să pleci, înseamnă că în zona respectivă ai avut o dramă.

Dramă nu înseamnă tragedie, înseamnă, ca în teatru, orice îți este dramatizabil. Ai avut o dragoste, o mamă, un tată, o soră, un frate, s-a întâmplat un meci de fotbal care te-a bucurat, în care România a învins Ungaria, să zicem, cu 2-0 – un lucru care, iată, nu se mai întâmplă acum sau se întâmplă mai rar, sigur, cu excepția părinților care în continuare se chinuie să dea naștere copiilor”, a mai spus managerul Spitalului ”Sfânta Maria”, în interviul la Gândul Exclusiv.

Urmărește interviul integral cu prof. dr. Narcis Copcă, managerul Spitalului Clinic ”Sfânta Maria”:


CIITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV| Cât costă să îngrijești cu adevărat un bătrân cu probleme medicale. Doctor Narcis Copcă: ”Un stat cu rușine nu-și aruncă bătrânii la closet”

Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele
Bianca Iliescu și-a început cariera jurnalistică în 2019, la Prima TV, unde a lucrat ca redactor de știri externe pentru jurnalul "Focus". Ulterior, s-a alăturat echipei Gândul, în mai 2022, ... vezi toate articolele