Care sunt cele mai PERICULOASE zone seismice din România. Anunțul unui renumit profesor universitar

Au trecut 46 de ani de la cutremurul devastator din 1977, dar România rămâne o țară cu risc seismic ridicat și are zone foarte active din acest punct de vedere. Cea mai intensă este, bineînțeles, Vrancea. Un renumit profesor universitar a vorbit despre zonele expuse la risc seismic în țara noastră.

Marina Manea, profesor și cercetător la universitățile UNAM (Mexic) și Kobe (Japonia), a vorbit despre principalele zone seismice din țară.

Care sunt cele mai periculoase zone în caz de cutremur în România

Cea mai periculoasă zonă este cea a Vrancei, o zonă seismică complexă, situată la contactul a trei unități tectonice. Cutremurele care au loc aici se resimt și în Capitală, dar și în alte orașe din Sudul țării și Moldova.

Pe de altă parte, orașe precum Cluj, Oradea și Timișoara ar fi afectate dacă cutremurele ar avea loc în Depresiunea Transilvaniei, dar și în Zonele Banat-Crișana. Totuși, aici seismele sunt mai rare și de o intensitate redusă.

Conform datelor INFP, în zona din Depresiunea Transilvaniei activitatea seismică este aproape de zero.

Marina Manea a vorbit despre periodicitatea cutremurelor. Localizarea cutremurelor a început în mod sistematic de abia după cel de-al Doilea Război Mondial, spune aceasta, deci discutăm despre o perioadă de timp foarte mică, pentru a realiza o statistică solidă a evenimentelor de mare magnitudine și a face eventual o estimare pentru viitor.

Ce spune despre cutremurele din România

Potrivit cercetătorului, este inevitabilă producerea la un moment dat a unui cutremur major. De asemenea, față de 1977, situația este diferită. Singura accelerogramă completă a cutremurului din 1977 a fost înregistrată la o stație din București, cu un echipament nipon, spune profesorul.

Cutremurul din 1977 s-a produs în adâncime, focarul fiind la 95 km. Magnitudinea a fost diferită, deoarece seismul de 7,8 din Turcia a eliberat o cantitate de energie de 4 ori mai mare decât un cutremur de 7,4 ca cel din 1977.

Cutremurele mai adânci se resimt pe distanțe mai mari, în comparație cu cele de suprafață, iar acestea din urmă produc pagube foarte mari în zona epicentrală, adică deasupra focarului, explică Marina Manea, în interviul acordat celor de la adevărul.ro.