Hipertensiunea arterială reprezintă una din cele mai comune și periculoase probleme de sănătate. Nu trebuie însă neapărat să mergi la medic pentru a-ți măsura tensiunea, mai ales acum, în pandemie. Îți poți lua tensiunea acasă, cu un tensiometru performant.
Hipertensiunea arterială este definită de creșterea peste valoarea normală a presiunii sângelui în artere, fiind diagnosticată prin măsurarea tensiunii sistolice și a tensiunii diastolice, scrie ro.sendo.info. Prima valoare, tensiunea sistolică, reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereților vasculari imediat după ce acesta este pompat de inimă în artere, în timp ce valoarea diastolică este dată de presiunea sângelui în intervalul dintre contracțiile cardiace, atunci când inima este plină de sânge. Pentru că valoarea optimă a tensiunii este de 120 cu 80 mmHg (milimetri pe coloană de mercur), orice valoare care depășește 140 cu 90 mmHg este considerată un semn de hipertensiune arterială. Hipertensiunea arterială poate supune bolnavul unui pericol ridicat, existând posibilitatea să provoace leziuni pe artere și să crească riscul de accident vascular, infarct, insuficiență renală și alte afecțiuni grave. Tratamentul, deși eficient, poate avea uneori un efect nefast asupra organismului, medicamentele pentru scăderea tensiunii fiind foarte agresive. De aceea, este important ca hipertensiunea să fie prevenită cu un stil de viață cât mai sănătos. De asemenea, trebuie să aveți în vedere măsurarea frecventă a tensiunii, de preferat cu un tensiometru cu manșetă pentru braț, recomandat adulților, pentru a vedea când apar schimbări și când este cazul tragerii unui semnal de alarmă. Pentru a face acest lucru ca la carte, trebuie să știți care sunt valorile normale ale tensiunii în fiecare etapă a vieții.
Potrivit experților cardiologi de la American Heart Association, începând cu vârsta de 20 de ani fiecare persoană ar trebui să își măsoare tensiunea cel puțin o dată la doi ani. Dacă valorile tensiunii sistolice și tensiunii diastolice depășesc 120 cu 80 mmHg, vizitele la medic ar trebui să fie mai dese. Riscul apariției hipertensiunii, precum și probabilitatea pericolelor cu care vine la pachet aceasta crește după vârsta de 45-50 de ani. Sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de sare, lipsa de potasiu, lipsa de vitamina D, consumul excesiv de alcool și stresul pot favoriza apariția bolii. Pentru a demonstra ce influenţă are vârsta asupra tensiunii arteriale, comparația între mai multe categorii de vârstă este o metodă bună de a analiza datele.
Tensiunea se poate modifica constant, odată cu schimbările de postură, în timpul exercițiilor fizice, în timpul somnului, în situații stresante. În cazul în care tensiunea crește, iar valorile peste medie rămân constante, medicul va depista acest lucru în urma mai multor monitorizări ale tensiunii. În cazul adulților, valorile tensiunii sistolice care anunță starea de prehipertensiune sunt situate între 120 și 139 mmHg, în timp ce valorile tensiunii diastolice se încadrează între 80 și 89 mmHg. Primul stadiu de hipertensiune este atins atunci când tensiunea sistolică este cuprinsă între 140-159 mmHg, iar tensiunea diastolică între 90-99 mmHg. Al doilea prag al hipertensiunii este atins când tensiunea diastolică depășește 160 mmHg, iar tensiunea diastolică este egală cu 100 mmHg sau mai mare. Persoanele a căror tensiune sistolică este mai mare de 180 mmHg, iar tensiunea diastolică depășește 110 mmHg intră în criză hipertensivă și necesită ajutor urgent din partea medicilor.
În cazul copiilor, valorile considerate normale variază foarte mult în funcție de categoriile de vârstă. Simptomele hipertensiunii includ dureri în zona pieptului, stare de oboseală, dificultăți la concentrare, probleme de somn și dureri de cap. În cazuri mai grave, copiii pot experimenta semne precum respirația precipitată și stări de amețeală. În cazul în care copilul dumneavastră acuză astfel de simptome ori în cazul în care le observați, anunțați de urgență medicul. De cele mai multe ori, hipertensiunea la copii apare în prezența altei probleme de sănătate mai grave, printre care amintim defectele cardiace, bolile renale, congenitale sau deficiențele hormonale.
După cum se poate observa, valorile medii ale tensiunii arteriale cresc odată cu vârsta. Riscul de a dezvolta hipertensiune arterială înaintea vârstei de 55 de ani este mai mare în cazul bărbaţilor decât al femeilor. Explicaţia este că, până la menopauză, în corpul femeilor se secretă o serie de „apărători“ naturali ai sistemului cardiovascular. Bărbaţii cu o greutate mare, supraponderali şi obezi, au de obicei tensiunea mai mare decât cei cu o greutate în parametri normali. În aceeaşi situaţie sunt şi bărbații diagnosticaţi cu diabet de tip II sau cu valori mari ale colesterolului. Problemele sunt și mai mari în cazul bolnavilor care nu țin o dieta corespunzătoare și nu iau tratament. Viciile precum fumatul și consumul de alcool cresc tensiunea arterială, iar un alt factor care influențează aproape brusc tensiunea este consumul excesiv de sare și grăsimi. În cazul femeilor tinere, valorile ideale – de 120 cu 80 mmHg – pot fi perturbate de administrarea pilulei contraceptive, potrivit „Asociaţiei Americane a Inimii”. De asemenea, tensiunea poate creşte în sarcină, iar dacă atinge valori de 140 cu 90 mmHg, apar riscuri pentru făt.