Cartierul bucureștean care se scufundă la propriu. Riscul de tasare a terenului în Capitală este ridicat. Ce se întâmplă cu stabilitatea Centralei Nucleare de la Cernavodă

Anumite zone bine delimitate din zona centrală a Capitalei se scufundă cu până la un centimetru pe an, fiind vorba de clădiri din apropierea râului Colentina, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial.

Zonele în cauză sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului, potrivit hărții realizate de compania Terrasigna pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani. Aceasta dezvăluie o serie de zone din România care se scufundă cu câțiva centimetri pe an.

Harta relevă, cu acuratețe milimetrică, zonele stabile și instabile. Documentul este rezultatul prelucrării a peste 1.500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015–2019.

„Din cauza poziției sale pe râul Dâmbovița și a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în Capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporește riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Șerban, directorul general al companiei citate.

Centrala Nucleară de la Cernavodă este stabilă. Orașul Constanța are „zone problematice”

Specialiștii sursei citate au mai precizat că Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru țara noastră, este stabilă, conform informațiilor obținute prin procesarea imaginilor din satelit.

În plus, analiza datelor de specialitate au relevat și o surpriză plăcută: „Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedește în continuare solid și stabil”, a mai punctat Șerban.

În vecinătatea imediată a Dunării, precum și în orașul Cernavodă, există însă câteva zone în care pământul se tasează cu trei până la șase milimetri, anual.

Conform hărții specializate a orașului Constanța, majoritar marcată în culoarea verde, se pot observa și zone problematice, în special în apropierea țărmului la Marea Neagră.

„Un nou district rezidențial din partea de nord a esplanadei se tasează cu cinci milimetri, anual. De asemenea, sunt vizibile câteva instabilități în unele zone industriale și în zona portului”, a adăugat oficialul companiei.

Măsurători bazate pe tehnica avansată de procesare a imaginilor radar

Potrivit experților companiei, măsurătorile de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km, iar informațiile brute au fost prelucrate de o firmă românească specializată în procesarea datelor satelitare.

„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zona de 150 km x 250 km și realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă.

Pentru a obține deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI)”, a precizat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul companiei.

Practic, precizează specialiștii firmei, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor.

Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, experții companiei au putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală.

Nevoia de studii ale mișcărilor de teren

Cauzele instabilității terenului pot fi diverse, au adăugat experții, în funcție de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar și de ordin milimetric, este esențială în mai multe domenii.

Lucrările de construcție de amploare au nevoie de studii ale mișcărilor de teren. Astfel, susțin experții, sunt evitate greșelile majore de planificare, iar orice lucrări subterane – cum sunt și tunelurile sau linii de metrou – trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.

„Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante – autostrăzi, drumuri și poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilitățile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp ar putea avea consecințe foarte serioase”, a precizat la rândul său Delia Teleagă, Coordonatorul Departamentului Tehnic în cadrul aceleiași firme.

Măsurătorile au fost realizate de specialiștii companiei pe o suprafață de aproximativ 250.000 km pătrați, ce acoperă toată suprafața României, părți din Bulgaria, Moldova și Ucraina.

Pentru realizarea hărților de deplasare a terenului au fost analizate peste 21 milioane de măsurători. Hărțile au o rezoluție de 10 metri pe 10 metri, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustrație reprezintă o suprafață de 100 de metri pătrați.

Pe lângă studiile mișcărilor de teren, agențiile locale, regionale sau naționale, precum și operatorii privați, pot folosi informațiile din satelit pentru o gamă foarte diversă de domenii: planificare urbană, monitorizarea suprafețelor împădurite și detectarea tăierilor ilegale, avertizare timpurie în caz de dezastre cum ar fi inundații, incendii forestiere, gestionarea cu precizie a terenurilor agricole și multe altele.

3 poze | Vezi galeria