Castrul Arutela de la Călimăneşti va intra pe lista UNESCO. Construcția este cea mai cunoscută fortificaţie romană din judeţul Vâlcea

Castrul Arutela de la Călimăneşti va intra pe lista UNESCO, iar autorităţile locale au anunţat deja că au şi un proiect de amenajare al acestuia, cu fonduri europene. Cea mai cunoscută fortificaţie romană din judeţul Vâlcea se va alătura, astfel, altor construcţii militare aflate pe limita de sud a Daciei romane, pe vechiul drum al Oltului.

Potrivit reprezentanţilor Direcţiei pentru Cultură Vâlcea, castrul a fost deja cercetat şi delimitat în această vară de o comisie de arheologi britanici din partea UNESCO. Cercetarea arheologilor britanici a fost derulată în cadrul programului naţional LIMES, care urmăreşte tocmai înscrierea frontierelor romane de pe teritoriul României în patrimoniul universal.

Castrul roman din staţiunea vâlceană face parte din Limes Alutanus, o linie de fortificaţii ridicate de romani, de-a lungul râului Olt, pentru a se apăra de invaziile triburilor barbare.

„Arutela face parte din acest Limes Alutanus şi a fost ridicată în anii 137-138. Asta ştim de la o unitate militară, Suri Saggitari, care ne-a lăsat două inscripţii care spun că în timpul împăratului Hadrian s-a ridicat acest castru aşa cum îl vedem poziţionat acolo, pentru că trebuie să spunem că el a fost refăcut. Poarta de intrare este refăcută în anii ’80 pentru a recompune un castru, sigur după toate descrierile găsite până acum, cum erau construite castrele, pentru că toate castrele romane erau construite după acelaşi tipic. Se pot vedea împărţirile cu camerele respective, cu camera unde erau meşteşugarii, unde se aflau militarii care păzeau şi unde îşi ţineau caii. Mai sunt, însă, şi în pământ resturi din construcţia acestui castru care, aşa cum se ştie, a fost distrus din cauza revărsării Oltului, a unei inundaţii undeva la mijlocul secolului al III-lea şi a fost părăsit”, a relatat directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea, Florin Epure, citat de Agerpres.

În județul Vâlcea, pe lângă Arutela, mai sunt multe astfel de construcţii militare romane, printre care se numără Pontus Aluti din comuna Ioneşti, Buridava romană de la Stolniceni, municipiul Râmnicu Vâlcea, Castra Traiana din Sânbotin, comuna Dăeşti sau Praetorium I şi II din comuna Racoviţa, aflate, de asemenea, pe lista UNESCO.

Dintre acestea, însă, doar fortificaţia din Călimăneşti este vizibilă, ruinele ei fiind scoase la suprafaţă, la sfârşitul secolului al XIX-lea, în urma unor lucrări de racordare a izvoarelor minerale din zonă.

Castrul de la Călimăneşti a fost şi conservat destul de bine, după ce în anii ’80 ai secolului trecut a fost restaurat, sub coordonarea specialiştilor de la Muzeul Militar din Bucureşti.

Autorităţile din Călimăneşti spun că introducerea castrului în patrimoniul UNESCO este un lucru bun, care-i va ajuta cu siguranţă la punerea în valoare şi mai mult a acestui monument istoric, pentru care au şi un proiect de amenajare cu fonduri europene.

„Este un proiect de reabilitare prin programul de Infrastructură Mare, pe care noi l-am accesat având în vedere că acest obiectiv este un monument istoric. Cu siguranţă, în decursul anului viitor, vom începe punerea în valoare a acestui proiect. Sunt diverse păreri cu privire la lucrările care s-au efectuat ultima dată pentru reabilitarea castrului şi de aceea noi am accesat fonduri pentru reabilitarea lor şi vreau să vă spun că totul se va face sub supravegherea comisiei Limes, cea care a propus intrarea acestor obiective în patrimoniul UNESCO. Deci, sub comanda sau sub avizul comisiei de arheologie, toate aceste lucruri se vor face de către specialişti, nu de către orice firmă, iar de data aceasta sper să întrunească toate exigenţele celor care se pricep în acest domeniu”, a declarat primarul din Călimăneşti, Florinel Constantinescu, potrivit sursei citate.

Edilul a precizat că proiectul are o valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro, iar contractul de finanţare a fost deja semnat, lucrările din zonă vizând în principal realizarea unui punct de informare turistică şi eventual o sală de proiecţie, însă doar dacă Ministerul Culturii va aviza aceste lucrări.

Şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vâlcea consideră că introducerea acestor castre romane din Vâlcea în lista indicativă UNESCO va avea un efect benefic atât pentru cercetarea arheologică din judeţ, dar mai ales pentru turismul local.

„Multe dintre aceste castre se află în pământ pentru că arheologia aşa indică atunci când nu ai finanţare pentru a le păstra să le poţi arăta. Ele sunt acum delimitate pentru că s-a făcut această cercetare pentru a fi incluse în dosarul pentru lista indicativă şi, deci, au fost cercetate şi delimitate. Probleme sunt pentru că aceste castre sunt pe proprietăţi diverse, proprietăţi private şi atunci trebuie să ai acordul celui care este deţinătorul terenului respectiv. Eu cred, însă, că atunci când vor fi în lista UNESCO va creşte şi numărul celor care vor vizita aceste locuri şi poate se vor găsi şi linii de finanţare pentru cercetarea sistematică, pentru descoperirea lor şi, de ce nu, pentru punerea lor în valoare pentru ca ele să devină obiective turistice”, a adăugat Florin Epure.

Pe lângă fortificaţiile din Vâlcea, în lista indicativă UNESCO sunt incluse şi alte situri din perioada romană aflate în judeţele Olt, Dolj sau Gorj.

FOTO – Facebook/Plecat în natură