EXCLUSIV VIDEO | INML are puțini autopsieri și unii sunt voluntari. Medicul legist Cristian Stan: “Implicațiile unei autopsii prost făcute sunt extrem de grave”

Medicii legiști din Institutul Național de Medicină Legală așteaptă de mai multe  luni o soluție de la Ministerul Sănătății, după ce au semnalat că, din cauza conducerii, este afectează activitatea de probațiune medico-legală. Printre problemele semnalate era și desfășurarea cu dificultate a autopsiilor, din cauza numărului insuficient de autopsieri. Situația nu s-a schimbat nici după verificările făcute de Corpul de control al ministrului Sănătății. Medicul primar legist Cristian Stan a explicat, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că este o mare problemă faptul că INML are puțini autopsieri, iar pentru a face față solicitărilor mari, apelează la voluntari, care însă nu pot fi trași la răspundere dacă fac ceva greșit.

Mai mult, spune medicul legist, implicațiile unei autopsii prost făcute sunt extrem de grave, pentru că o mișcare greșită poate distruge o probă, situație care riscă să schimbe complet cazul pentru care se cere probațiunea medico-legală.

Reputația Institutului Național de Medicină Legală, de la care oamenii au așteptat întotdeauna rezultate certe, corecte și de netăgăduit, suferă în ultima perioadă de o degradare fără precedent.

Un grup de medici legiști, din care face parte și Cristian Stan, a înaintat, în iunie 2022, ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, un memoriu, acuzând faptul că activitatea lor este mult îngreunată de managerul INML, prof. dr. Cristian Curcă, și arătând că rapoartele medico-legale sunt tergiversate ani în șir din cauza conducerii.

„În mare parte, disfuncționalitățile semnalate sunt consecința modului în care este exercitat mandatul de manager al INML ”Mina Minovici” București, în opinia noastră nedemocratic și autoritar cu încălcarea principiilor de etică și deontologie medicală, orice sugestie din partea colegilor fiind desconsiderată”, au atenționat anul trecut medicii legiști, revoltați de condițiile în care au ajuns să lucreze, care nu le permit să-și facă datoria cu exigențele impuse de acest domeniu extrem de important.

După ce nimic nu s-a schimbat în urma problemelor semnalate în urmă cu șapte luni și a controlului făcut atunci de reprezentanții Ministerului Sănătății, medicul primar legist Cristian Stan a decis să vorbească despre toate aceste probleme majore existente în INML, în speranța că cei responsabili vor lua măsuri pentru a salva activitatea de medicină legală, indispensabilă sistemului judiciar și societății în ansamblul ei.

În interviul acordat în exclusivitate pentru Gândul, medicul legist Cristian Stan atinge cele mai dureroase ”leziuni” ale acestui domeniu.

Medicul legist Cristian Stan a efectuat, în cei peste 25 de ani de carieră, peste 15.000 de autopsii și expertize medico-legale, dintre care 5.000 au fost în cazuri complexe. Cristian Stan a scris, în urmă cu 14 ani,  prima carte despre malpraxis și a publicat, în pandemie, o altă carte științifică, despre modul diferit în care arată morţii de COVID-19 faţă de cei care nu au avut acest virus.

”A fost dificilă separarea complicațiilor datorate exclusiv COVID”

În perioada pandemiei, ministrul Sănătății a dat un ordin prin care, mult timp, autopsiile în spitale au fost interzise dacă pacienții decedați fuseseră confirmați cu COVID-19.

Cristian Stan a vorbit despre autopsiile făcute în timpul pandemiei de medicii legiști și despre modul în care a fost abordată boala care a afectat în România peste 3,3 milioane de oameni, dintre care aproape 68.000 au decedat. Medicul legist a constatat, în urma autopsiilor realizate în pandemie, că decesele survenite în urma infecției cu coronavirus nu seamănă cu nimic altceva, acestea având caracteristici specifice la nivelul plămânilor și vaselor de sânge.

„Problema este deosebit de complexă. Bineînțeles, eu pot să arunc doar o privire din perspectiva unui medic legist și a experienței noastre legate de cazurile autopsiate în rețeaua de medicină legală.

Noi am fost singurii care am făcut autopsii la cazurile care au murit de boală COVID, la vremea respectivă.

Ce pot să spun este că – în afară de faptul că această pandemie a reprezentat un eveniment deosebit de grav în evoluția umanității, cu repercusiuni negative asupra tuturor sferelor activităților sociale -, noi încă și acum avem foarte multe lucruri negative care se datorează pandemiei.

Am citit un articol în care se spunea că se estimează că circa 60 de milioane de persoane suferă de long COVID, la nivelul întregii lumi, cu efecte de un an sau peste un an, și asta spune totul despre efectele pe termen lung ale acestei pandemii.

Pe de altă parte, dacă judecăm – încă o dată, spun din perspectivă medico-legală – efectele pandemiei asupra activității curente, în primul rând, a fost acel exces de zel, cu cadavrele care au fost închise în saci și știți că au fost discuții foarte serioase să nu mai fie înhumați în saci sigilați pacienții respectivi.

Autopsii medico-legale s-au făcut de la început, nu s-au făcut autopsii pentru cazurile COVID doar în serviciile de anatomie patologică din spitale, dar noi am făcut permanent”, a spus medicul legist.

COVID a avut un rol determinant în decese

Deși a trecut ceva timp de la imaginile cu trupurile pacienților decedați de COVID puse în saci sigilați și familii care nu au putut să-și petreacă rudele decedate la cimitir în pandemie, încă a rămas întrebarea: câți au murit cu COVID și câți de COVID?

“Există această discuție, filosofică până la urmă. Într-adevăr, o anumită proporție dintre pacienții decedați probabil că au murit de alte boli cronice anterioare sau chiar acute și boala COVID a avut doar un rol determinant, favorizant sau, uneori, poate chiar nu a contribuit la deces.

Datorită faptului că această boală a fost complet atipică, comparativ cu alte boli cunoscute în medicină, practic, a fost foarte dificil de multe ori de separat care au fost complicațiile datorate exclusiv COVID și care dintre complicații s-au datorat bolilor cronice anterioare, comorbidităților”, a explicat dr. Cristian Stan.

„Din problemele INML, nu a fost remediat aproape nimic”

În dezorganizarea care există acum la Institutul de Medicină Legală, problemele care s-au adunat în timp au condus la o reacție a unui grup de medici legiști, care au sesizat Ministerul Sănătății cu un memoriu ce a apărut inclusiv în presă.

Medicii legiști se așteptau ca Ministerul Sănătății să ia atitudine fermă și să readucă lucrurile pe un făgaș al normalității.

Cristian Stan a explicat, în interviul la Gândul Exclusiv, ce s-a întâmplat în aceste luni de așteptare care au trecut de la sesizarea Ministrului Sănătății și până în prezent.

„În luna iunie (2022 – n.r.), un grup mai mare de medici legiști din cadrul Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici am redactat un memoriu, pe care l-am înaintat domnului ministru al Sănătății, domnul profesor Alexandru Rafila, în care am semnalat unele dintre disfuncționalitățile de care ne lovim în practica noastră curentă. A venit la INML Corpul de Control al domnului ministru, a stat de vorbă cu o parte din semnatarii memoriului – unii erau în concediu, alții erau la serviciu – și au notat ce s-a discutat.

După aceea, din ce știm, dar nu am primit absolut nimic oficial, s-au dat niște recomandări către conducerea IML, pentru remedierea problemelor pe care le-am semnalat noi și, din câte am auzit, un anumit interval de timp în care acestea trebuiau a fi remediate.

Ce pot să vă spun este că, până la ora actuală, nu a fost remediat aproape nimic, deci lucrurile sunt exact la fel cum erau și astă-vară”, a spus Cristian Stan.

INML are doar doi autopsieri angajați, restul sunt detașați sau fac voluntariat

Una dintre problemele majore de la Institutul de Medicină Legală “Mina Minovici” o constituie lipsa autopsierilor.

În prezent, avem doi autopsieri care sunt angajați ai Institutului Național de Medicină Legală și mai sunt, zilnic, încă doi sau trei autopsieri, care sunt detașați de la alte servicii de medicină legală sau fac voluntariat – din câte am auzit, nu am avut documente. Aici este o problemă destul de încurcată, aș putea spune, pentru că, din câte știu eu, în cadrul Institutului, nu se poate face voluntariat”, a spus medicul legist.

Întrebat cum este posibil să se facă voluntariat la INML, în condițile în care voluntarul nu poate fi tras la răspundere pentru ceva greșit, medicul legist afirmă că în situația aceasta există un paradox.

“Săptămâna trecută, am fost chemat de o instanță din provincie să dau detalii despre o autopsie, făcută în urmă cu un an și ceva, și jumătate din întrebările care mi-au fost adresate erau, de fapt, întrebări care țineau exclusiv de tehnica necropsică, și anume de răspunderea autopsierului.

Bineînțeles că medicul legist răspunde de tot ceea ce se întâmplă în cadrul autopsiei, dar dacă aș fi făcut autopsia cu un astfel de autopsier, aș fi fost într-o situație destul de delicată, pentru că nu aveam cum să răspund de ceea ce a făcut un autopsier care este un voluntar și astăzi este, mâine nu este sau nu știm unde va fi peste doi ani”, a explicat Cristian Stan.

Medicul legist a precizat că la INML sunt zile în care se fac și 17 autopsii și zile în care sunt cazuri complexe și se poate face doar o autopsie pe zi, o medie fiind undeva la șase-șapte pe zi.

“Acum, să spunem că sunt circa 1.500 de autopsii pe an, au fost anul trecut cam 1.500 – 1.600 de autopsii, nu știu exact numărul. Asta înseamnă, în esență, în medie, cam șase autopsii pe zi media, șase-șapte autopsii pe zi. Problemele apar atunci când sunt zile foarte încărcate, în care sunt 15 autopsii sau 17 autopsii.

Dacă avem autopsii cu cazuri complicate – crime sau cazuri de culpe medicale foarte complexe -, practic, în acea zi, un autopsier poate face o singură autopsie. Deci, practic, dacă ai două cazuri complicate într-o zi, doi autopsieri sunt blocați numai pe acele două cazuri și restul de cazuri le facem cu ceilalți”, a precizat medicul legist.

“Pe de-o parte, le facem cu ceilalți și, pe de altă parte, se conservă la frig, sunt depozitate în frigidere și sunt făcute în zilele în care sunt mai puține cazuri de lucrat. (…)

Există țări, cum sunt SUA – să luăm ca exemplu, să spunem că sunt fanion în domeniul medical – unde autopsia este făcută de medicul legist, cu mâna lui, dar există anumite particularități legate de activitatea de autopsie medico-legală de acolo, în sensul că medicul legist nu face decât autopsii și face un număr de autopsii – anual sau lunar, cum vreți să îl calculăm – undeva cam la un sfert din câte face un medic legist din România.

Un medic legist din România, în afară de faptul că face autopsii, face și expertize pe persoană în viață, participă la comisii, face gărzi, deci are o activitate mult mai bogată. Autopsiile reprezintă doar 30-40% din activitatea obișnuită a medicului legist din România.

În plus, medicii legiști din Statele Unite mai au cel puțin unu, două, trei ajutoare care fac partea de muncă brută, fizică, care este necesară în cadrul unei autopsii. Or, noi ne-am trezit în situația în care medicii legiști trebuiau să facă autopsia tocmai datorită faptului că nu avem personal mediu sau personal care să ne ajute”, a subliniat Cristian Stan.

Întrebat ce s-a întâmplat în timp cu pregătirea, prin cursuri adecvate, pentru meseria de autopsier, Cristian Stan a explicat că Institutul Național de Medicină Legală era liderul acestei inițiative.

“Astă-vară, din câte știu, s-a demarat o acțiune de a începe niște cursuri de tanatopraxie și pentru autopsieri, dar și aici lucrurile au fost un pic încurcate de faptul că aproape nimeni nu mai dorește să devină autopsier, dacă nu este și tanatopractor. Tanatopractorii sunt cei care desfășoară servicii de conservare a cadravului, îmbălsămare, la firmele de servicii funerare. Nu este o adresabilitate foarte mare pentru specializarea de autopsier, pentru că salariile nu sunt extraordinar de mari și, mai ales în cadrul Institutului Național, este o muncă foarte grea”, a spus medicul legist.

Deși aceste cursuri ar fi trebuit inițiate doar de institutele de medicină legală, pe internet au fost anunțuri ale unor firme care s-au ocupat să umple acest gol și organizează cursuri de formare profesională de autopsieri.

Este adevărat că suntem puțini medici legiști în România, circa 200, dar implicațiile unei autopsii prost făcute sunt deosebit de grave, extrem de grave.

O mișcare greșită îți poate distruge un element, o probă în raționamentul logic, care schimbă complet cazul”, a subliniat medicul legist Cristian Stan.

Urmăriți video integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Șoferii prinși drogați la volan ar putea scăpa nepedepsiți. Dezvăluirile șocante făcute de medicul legist Cristian Stan despre depistarea etnobotanicelor la INML și influența drogurilor asupra capacității de conducere auto: ”Fiecare evaluează cum consideră”