EXCLUSIV VIDEO | Cât de pregătită este România pentru un cutremur major? Paul Racoviță, inspector general ISC: „Dă, Doamne, să nu se întâmple”

Tragedia din Turcia și Siria – unde cel puțin 30.000 de persoane și-au pierdut viața și peste 80.000 au fost rănite – aduce încă o dată în prim plan temerile legate de siguranța oamenilor în cazul unui posibil cutremur major în România. Paul Racoviță, inspectorul general al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), a detaliat, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, despre riscurile în cazul unui seism puternic pentru locuințe, dar și pentru drumuri, poduri, hidrocentrale, baraje, spitale și tot ce înseamnă infrastructură critică, mai ales în contextul în care, în ultimii ani, numărul lucrărilor de consolidare a fost foarte redus.

Imaginile din ultimele zile, după seria de seisme din Turcia și Siria, le-au declanșat și românilor temeri și întrebări privind siguranța locuințelor și a spațiilor publice în cazul unui cutremur major.

Primul seism din 6 februarie, care s-a resimțit puternic în Turcia și Siria, a avut magnitudinea 7,8 și a fost urmat de un al doilea, cu magnitudinea 7,5, dar și de numeroase replici. Seismele extrem de puternice au dus la prăbușirea sau avarierea a peste 10.000 de clădiri. Mii de salvatori și zeci de câini de căutare din statele Uniunii Europene, inclusiv din România, au plecat în zonele devastate de cutremur ca să caute și să scoată eventualii supraviețuitori de sub dărâmături.

DECLARAȚII EXCLUSIVE 35 de ani de la REVOLUȚIE, aceeași frustrare și un DOSAR care nu poate rupe blestemul. „Pe acest fond, este ușor să manipulezi masa de nemulțumiți”

08:00

LIVE UPDATE Război în Orientul Mijlociu, ziua 443. ȘOC la Damasc: cine va fi noul ministru al Apărării!

07:44

Imaginile terifiante din Turcia – unde, de exemplu, o clădire în care un apartement costa 140.000 de euro s-a prăbușit în 5 secunde – au declanșat întrebări și controverse privind calitatea construcțiilor și modul în care Guvernul a cheltuit așa-numita taxă de cutremur, introdusă în 1999 pentru pregătirea pentru dezastre.

Poate România să treacă printr-un dezastru similar cu cel din Turcia?

Îngrijorările românilor sunt inevitabile, în contextul în care doar în București sunt aproape 400 de clădiri cu risc seismic 1 și procesul de consolidare este greoi, iar cele mai mari cutremure, din secolul 20, din România, cu magnitudini de moment de 7,7 (în 1940) și 7,4 (în 1977), au avut urmări devastatoare, cu pierderi de vieți omenești și construcții prăbușite sau avariate grav.

Paul Racoviță, inspectorul general al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), a atras atenția în repetate rânduri, inclusiv la un interviu din noiembrie la GÂNDUL EXCLUSIV, cu privire la vârsta și starea clădirilor de locuințe din Capitală și a subliniat că sunt necesare consolidări sau chiar demolarea și recontruirea unor clădiri cu grad ridicat de risc seismic, pentru a respecta actualele normative.

„Conform Legii calității în contrucții, Legea 10/1995, responsabilitatea realizării unor construcții care să răspundă cerințelor fundamentale de calitate – care înseamnă, în principal, rezistență în stabilitate, siguranță în exploatare – revine tuturor factorilor implicați. Asta înseamnă că trebuie să avem un proiect de calitate, acest proiect trebuie să fie verificat, executantul să aibă capabilitatea să execute acele tipuri de lucrare, trebuie să aibă personal specializat, responsabilul tehnic cu execuția, dar nu numai, acesta întocmește documentele, beneficiarul trebuie să își asigure urmărirea lucrăriilor, prin diriginte de specialitate. Inspectoratul de Stat desfășoară pe întreg acest lanț activități, pornind de la partea de proiectare, până la recepția construcțiilor, la terminarea lucrărilor”, a precizat Paul Racoviță.

Din punctul de vedere al specialistului, urmărind exemplele de bună practică din țări mai avansate, un lucru extrem de util și necesar ar fi tocmai diminuarea acestui număr de responsabili care girează o construcție. Un exemplu vine din Germania, unde există unul singur, în persoana beneficiarului lucrării, care dă mandat proiectantului, care răspunde până la final de întreaga calitate a proiectului.

În ceea ce privește imobilele deja ridicate, care au fost expertizate și sunt deja încadrate în clase de risc seismic, inspectorul general al ISC a detaliat că în prezent, clădirile sunt incluse în trei mari categorii, după anul de executare și de punere în folosință.

”Este vorba despre ce s-a întâmplat până în 1977, când clădirile erau proiectate doar la încărcarea statică, deci din greutate, după 1977, când s-au schimbat dramatic normativele de proiectare, introducându-se și încărcarea dinamică, cea generată de mișcarea pământului, și, bineînțeles, tot ce se întâmplă după 1990. Toate aceste reglementări, privitorii dumneavoastră trebuie să fie siguri că sunt updatate (actualizate – engl.) și aduse tot timpul la zi”, a explicat Paul Racoviță.

Un exemplu relevant în acest sens vizează materialele obligatorii de folosit în structura de rezistență a clădirilor, respectiv un oțel beton de foarte bună calitate, pentru alinierea la standardele europene.

„S-a ajuns la un grad de acoperire foarte mare. Acum, problema este și dacă sunt respectate aceste prevederi în execuție. Costurile structurii de rezistență a unei clădiri înseamnă 25% – 30% din prețul total al unei construcții.

Sincer, nu am întâlnit în activitate chestiuni de genul: «Am 10 bare de oțel beton și am pus cinci sau șase»”, a explicat ispectorul general al ISC.

„Problema nu este dacă se va întâmpla un cutremur, ci când și cât de mare va fi”

Există însă nereguli pe piața construcțiilor, așa cum reiese și din Raportul de activitate pe anul 2022, pus la dispoziție de șeful ISC. Astfel, din totalul de peste 69.500 de activități, inspectorii ISC au constatat peste 13.00 de deficiențe – cu diferite grade de gravitate -, au dispus peste 12.700 de măsuri și au aplicat peste 2.300 de sancțiuni contravenționale, cu o valoare de peste 22 de milioane de lei.

Se întâmplă, sunt lucrări neconforme, se montează greșit, dar trebuie să înțeleagă opinia publică și cei care execută sau vor să beneficieze de o lucrare că aceste lucruri trebuie supravegheate. Inspectoratul de Stat în Construcții, cu personalul atât cât este el, nu poate asigura prezența pe toate șantierele țării, nu avem cum”, a spus șeful ISC.

Raportul arată că, în toată țara, lucrau 378 de inspectori cu atribuții de control la data de 31 decembrie 2022, astfel că media a fost de 178 de activități pentru fiecare dintre ei anul trecut.

Specialistul spune că România nu este o zonă ferită de cutremure puternice, iar o astfel de situație ar putea fi în pericol nu doar clădirile vechi, deja expertizate și încadrate ca fiind cu risc seismic, ci și clădirile noi cu deficiențe în construcții.

Din nefericire, teoria este una, practica este cea care ne va confirma, la un moment dat, pentru că problema nu este dacă se va întâmpla un cutremur, ci când se va întâmpla și cât va fi de mare”, a explicat Paul Racoviță.

”În Turcia, mișcarea foarte amplă pe verticală a dus la smulgerea clădirilor din fundații”

Inspectorul general al ISC a analizat, cu ochiul specialistului, impactul cutremurelor din Turcia asupra clădirilor și deficiențele în construcție care au devenit astfel flagrante.

În Turcia, fenomenul este cumulativ, conform unui studiu făcut de japonezi, citat de șeful ISC, iar modalitatea lui de producere se poate repeta o dată la o mie de ani.

„Din imagini, s-a văzut că a început foarte ușor, apoi a fost o amplitudine foarte mare, strict pe verticală. Multe clădiri, pur și simplu s-au rupt de la parter, etaj și au rămas în picioare sau au colapsat pe o parte, unele sunt dezintegrate, colapsate în totalitate. Asta ne spune că zona de parter – zona de subsol – a fost afectată. În Turcia, există obiceiul, nu întotdeauna cel mai bun, ca spațiile de jos să fie comerciale și atunci probabil că structura de rezistență a fost cumva rărită pentru a crea spațiile necesare.

Mișcarea asta foarte amplă pe verticală a dus inclusiv la smulgerea clădirilor din fundații. Și, bineînțeles, am văzut cu toții, una, două, trei fiare puse cumva, aruncate, care conduc inclusiv la ideea că reglementările tehnice nu au fost respectate”, a explicat inspectorul general al ISC.

Consolidarea, „atributul integral al administrației publice”

Statul, prin Ministerul Dezvoltării, sub umbrela căruia funcțioanează și Inspectoratul de Stat în Construcții, derulează în prezent Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care este în faza de depunere a cererilor de finanțare, deschisă până pe 20 februarie 2023.

Bugetul pentru 2023 este de 200 de milioane de lei credite bugetare și 500 de milioane de lei credite de angajament, cu o finanțare de 100% a lucrărilor. Ministerul nu cere cofinanțare nici de la locatari, nici de la autoritățile locale sau centrale.

Conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, până în prezent s-au primit cereri de finanțare de 4,6 miliarde de lei, pentru 277 de clădiri publice și de locuințe, dintre care 128 au fost depuse de autoritățile locale din București.

La orice construcție care este încadrată, prin expertize – repet, dacă au fost făcute ca lumea, nu avem capabilitatea să verificăm sute și mii de expertize -, în clasa I sau II de risc seismic, să vii peste 20 de ani să zici că e în clasa III, deci mult mai favorabilă, de risc seismis este un nonsens ingineresc. O casă nu se face bine de la sine, trebuie să intervii pe ea”, a explicat Paul Racoviță.

”Uneori, mai bine demolăm o construcție și o refacem pe standarde de siguranță actuale”

Pe de altă parte, soluțiile cvasiacceptate pentru consolidări presupun ceea ce inspectorul general Paul Racoviță numește „casă în casă”, respectiv structura de rezistență dublează, pe interior, structura casei.

„Aici este un disconfort maxim, pentru că, una la mână că oamenii trebuie să plece, dar se reduc suprafețele locuite”, a precizat șeful ISC.

În acest context, Paul Racoviță a dat ca exemplu două capitale europene, Berlin și Varșovia, care au fost rase de pe fața pământului și apoi reconstruite pe baza documentelor existente, iar acum arată formidabil.

De multe ori, poate ar fi mult mai bine să demolăm acea construcție și să o refacem pe standarde de siguranță actuale, firești. S-ar putea costurile să fie tot pe acolo sau chiar mai mici”, a spus Paul Racoviță, fiind în asentimentul prefectului Bucureștiului, Toni Greblă, care a făcut recent o declarație similară.

”La consolidările din București, nu s-a făcut nimic în ultimii doi ani”

Șeful ISC a precizat că, potrivit legii statul trebuie să le asigure oamenilor evacuați locuințe de necesitate în cazul consolidărilor. Aceste lucrări de consolidare au bătut însă pasul pe loc.

Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic anunța, în 5 noiembrie 2022, că a depus prin PNRR proiecte în valoare de 90 de milioane de euro, dar şi că a demarat procedurile pentru reluarea lucrărilor pe şantierele blocate, ca urmare a intrării în procedură de faliment a Companiei Municipale Consolidări (CMC).

Să-mi fie iertat sarcasmul, păi nu prea s-a făcut nimic în ultimii doi ani, doi ani și jumătate. Nu s-a făcut nimic. Compania Municipală de Consolidări nu știu dacă mai există sau dacă mai face ceva. Mai ales fiind vorba de bani publici, au prioritate aceste lucrări la verificarea ISC. În ultimii doi ani – chiar m-am uitat în sistemele noastre informatice – nu am avut nicio solicitare de participare. Și unde mai aveam în evidență, lucrurile sunt oprite, sistate în diverse stadii”, a precizat Paul Racoviță.

Asta înseamnă că, în unele cazuri, oamenii nu se pot întoarce în locuințe pentru că instalațiile, finisajele sunt lăsate la urmă, la fel și echiparea tehnico-edilitară.

„Vedeți, totuși, managementul acestor activități ar trebui să fie foarte bine pus la punct, de la logica desfășurării lucrurilor până la finanțare. Mă apuc de ceva, foarte bine, trebuie să am, că degeaba mă apuc de 20 și nu termin niciunul. Dar atributul este integral al administrației publice pentru a gestiona. Ministerul dă bani”, a spus șeful ISC.

Pentru a începe execuția lucrărilor de consolidare la o clădire de locuințe, noile prevederi impun obținerea acordului a două treimi dintre locatarii vizați de evacuare, spre deosebire de vechea lege, care prevede acordul tuturor.

Câte imobile s-ar prăbuși la un cutremur major?

Conform datelor oficiale agregate de Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP), la cutremurul de acum 46 de ani, zeci de mii de locuințe au fost afectate grav, iar aproape 200.000 au fost mai puțin avariate, la nivel național. Aproape jumătate de secol mai târziu, clădirile sunt și mai vechi, iar lângă ele au apărut foarte multe noi.

Paul Racoviță face un apel la responsabilitate în declarațiile din spațiul public, precizând că nu se poate estima un număr previzibil de decese și nici numărul clădirilor care ar putea fi distruse în caz de seism major.

Lucrurile astea nu avem cum să le contabilizăm, doar sunt niște hărți de risc. Bineînțeles, cu cât construcția e mai veche, cu atât riscul de a produse efecte nedorite este mai mare. Sincer, nu știm câte vor cădea, nu avem de unde să știm.

Toate aceste prevederi legale cu reducerea riscului seismic al clădirii implică niște baze de date, evaluări, niște hărți de risc care trebuie actualizate”, a explicat Paul Racoviță, la GÂNDUL EXCLUSIV.

Șeful Inspectoratului de Stat în Construcții admite că, din nefericire, actualizarea acestor hărți de risc nu stă prea bine.

„Noi, pentru a crea la Ministerul Dezvoltării baza mare de date, chiar am solicitat prefecturilor și consiliilor județene din toată țara să ne pună la dispoziție listele pe care le au ei, să încercăm o actualizare a acestei situații la nivel național”, a spus inspectorul general.

Problema este că un cutremur nu va selecta și nu are cum să selecteze doar construcțiile cu destinația clădiri de locuințe, nu selectează doar locuință. Vorbim de tot ce înseamnă infrastructură critică, ceea ce înseamnă drumuri, poduri, hidrocentrale, baraje, tot ce înseamnă altceva decât locuințe, și nici în acest domeniu nu stăm foarte bine. Tocmai, se știu se urmăresc, inclusiv noi avem controale și pe poduri, și pe baraje”, a explicat Paul Racoviță, ilustrând cu imagini ale unor poduri grav avariate.

Ce a scos la iveală Curtea de Conturi

Paul Racoviță a prezentat la GÂNDUL EXCLUSIV și concluziile unui audit de performanță realizat, în anul 2020, de Curtea de Conturi a României, privind eficiența și eficacitatea programului și a măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în București.

Întrebat care este principala concluzie a acestui audit, inspectorul general a răspuns:

„Dă, Doamne, să nu se întâmple!”

„Până în 2018, în fiecare an, din 2015, se făcea o simulare a acestor intervenții post seism. Ideea este că din 2018 nu s-a mai făcut, și cu pandemia.

Planul de intevenție în cazul unui dezastru generat de sistem îl avem. Sunt foarte multe persoane prinse, noi actualizăm datele, mai ales după ce s-a întâmplat, sunt verificatori, experți. diriginți de șantier care, din nefericire, ori nu mai sunt, ori nu mai pot să își desfășoare activitatea”, a spus Paul Racoviță.

Problema este că noi, ISC, am înștiințat, prin nenumărate adrese, autoritatea publică locală, cele șapte primării (Primăria București și primăriile de sector – n.r.), și vreau să vă spun că dintre cele șapte, trei nu ne-au răspuns nici astăzi. Le-a spus, i-am rugat, hai să vedem, pentru că nu e așa simplu, primăriile trebuie să asigure sisteme informatice, programe de pregătire a propriilor funcționari, pentru ca acești proprii funcționari să își poată desfășura activitatea.  Nu s-a făcut așa ceva.

Urmare a adreselor noastre, scrie în raport, nu îl inventez eu: răspunsurile de la primăriile sectoarelor 1, 2, 3, 4 și 6. Deci, Primăria Sectorului 5, Instituția Prefectului și Primăria Capitalei nu ne-au răspuns până în momentul încheierii acestui material. Problema este – din punctul nostru de vedere – că sunt prea mulți coordonatori și prea multe lucruri scriptice de pus la punct”, a conchis șeful ISC.

Urmările cutremurelor devastatoare din 1940 și 1977

Potrivit datelor INFP, cutremurul din 10 noiembrie 1940, cu o magnitudine de moment de 7,7 în zona Vrancea, a fost cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul XX și a avut efecte devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia.

Urmările cutremurului din 1940:

• distrugerea orașului Panciu în proporție de 90-95% (din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau bârne aflate la periferie);
• orașe precum Focșani, Mărășești, Tecuci, Galați și Iași au fost grav afectate;
• în București, prăbușirea blocului Carlton a dus la decesul a 140 de oameni, mai multe clădiri având de suferit; blocurile Casata, Algiu (Scala), Wilson sau Belvedere fuseseră identificate de inginerul Aurel Beleș ca necesitând consolidări serioase. Ele s-au prăbușit parțial sau total la cutremurul din 4 martie 1977, în urmă reparațiilor superficiale.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de moment de 7,4 și a fost cel mai distructiv cutremur din România. În rapoartele oficiale finale se menționează:

• 1.578 de morți și 11.321 răniți la nivel național, dintre care 1.424 de morți (90% din total) și 7.598 de răniți în București;
• majoritatea deceselor din București au fost ca urmare a prăbușirii totale sau parțiale a 32 de clădiri din București;
• 23 din 40 de județe au fost grav afectate;
• pagube economice totale au depășit 2 miliarde de dolari – ceea ce, ajustat la inflație, ar însemna astăzi 9 miliarde de dolari; 70% dintre pagubele economice au fost în București;
• 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate, la nivel național;
• 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost;
• 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădiri ale spitalelor Floreasca și Colentina;
• 6 clădiri ale universităților, 374 de unități de învățământ și 763 de unități economice au fost avariate;
• Centrala termo-electrică București Vest a fost la un pas de explozie, din cauza prăbușirii unui plafon peste agregate și a izbucnirii unui incendiu care amenința rezervoarele de hidrogen și ulei;
• în Craiova, 556 de clădiri au fost grav avariate, printre care Muzeul de Artă, Casă Băncii, Muzeul Olteniei, Universitatea sau Biblioteca Județeană; 272 de clădiri au necesitat reparații capitale;
• cazul orașului Zimnicea, unde gradul distrugerilor a fost declarat ca fiind de 80% pentru fondul de locuințe vechi, a ridicat semne de întrebare; dincolo de argumentul condițiilor locale deficitare și istoricul proiectării seismice la valori subdimensionate, completat de pagubele din orașul bulgăresc Sviștov, aflat pe malul opus, numărul mic de persoane rănite și de morți a dat impresia că procentul distrugerilor raportate a fost mărit artificial, existând suficiente dovezi scoase la iveală după 1989 cu privire la dărâmarea rapidă post-cutremur a multor locuințe ușor avariate.

Urmăriți interviul integral:

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele