Cât de repede se răspândesc bacteriile printre fibrele PROSOAPELOR și cât de des ar trebui să fie spălate

Prosoapele cu care ne ștergem adună o mulțime de microbi, de obicei, mai ales că sunt folosite mult timp. Dar tu știi cât ar trebui să aștepți înainte să le speli?

Unii le bagă în mașina de spălat o dată pe săptămână, dar alții  – conform unui studiu realizat pe 100 de persoane – aproximativ o treime dintre persoane fac acest lucru o dată pe lună.

Mai mult, potrivit unui studiu realizat în Regatul Unit, câteva persoane recunosc că o fac doar o dată pe an.

Dar, deși aceste fibre pufoase nu prezintă semne de murdărie, ele sunt un teren propice pentru milioane de microbi.

Studiile au arătat că prosoapele pot fi contaminate rapid cu bacterii care se găsesc frecvent pe pielea umană, dar și cu cele care se găsesc în intestinele noastre.

FLASH NEWS Deputații își fac un cadou de Crăciun: Sporurile și indemnizațiile cresc cu 28%

13:12

SOCIAL Comandament de iarnă la Primăria sectorului 4. Aproape 100 de utilaje și 600 de lucrători sunt gata să ia în piept ninsorile de Crăciun

13:03

Mai ales că – și după spălare – corpurile noastre sunt încă acoperite de microbi și, atunci când ne ștergem, unii dintre aceștia se transferă pe prosopul nostru.

Dar microbii care trăiesc pe prosoapele noastre provin și din alte surse. De exemplu, ciupercile și bacteriile din aer se pot depune pe fibrele prosoapelor în timp ce acestea sunt agățate. În primul rând, unele dintre bacterii provin din apa cu care am spălat prosoapele.

Unele persoane din Japonia chiar refolosesc apa de baie rămasă pentru a se spăla a doua zi. Conform unui studiu realizat de către cercetătorii de la Universitatea Tokushima din Japonia, deși astfel se economisește apă, multe dintre bacteriile găsite în apa de baie folosită sunt transferate apoi pe prosoape și haine, după spălare.

Atenșie, cei care lasă prosoapele să se usuce în baie, există riscul să „oferiți” un strat ușor de bacterii din toaletă. Iar, în timp, acești microbi pot începe să formeze biofilme pe prosoape, care pot începe chiar să schimbe aspectul prosoapelor noastre.

După două luni, chiar și în cazul spălării regulate, bacteriile care trăiesc pe fibrele prosoapelor de bumbac încep să ternizeze aspectul cârpei.

Acest subiect, al spălării prosoapelor, ar putea părea banal, dar Elizabeth Scott, profesoară de biologie și co-directoare a Centrului pentru igienă și sănătate la domiciliu și în comunitate al Universității Simmons din Boston, SUA, este interesată de ceea ce poate dezvălui despre modul în care microbii se răspândesc prin casă.

„Ei nu stau în mod natural doar pe prosoape. Orice lucru care ne face rău pe un prosop este probabil să provină de la un om. Cu cât folosim prosoapele mai mult timp și cu cât acestea rămân mai mult timp umede, cu atât mediul lor devine mai ospitalier pentru microbi”, spune ea, potrivit Antena 3.

Pielea noastră este o barieră naturală împotriva infecțiilor, fiind prima noastră linie de apărare împotriva bacteriilor și a altor agenți patogeni, astfel încât transferul bacteriilor de la un prosop la piele nu ar trebui să ne îngrijoreze prea mult.

De asemenea, există dovezi potrivit cărora spălarea, frecarea și uscarea cu un prosop pot să perturbe funcția de barieră a pielii.

Cea mai mare problemă apare atunci când adunăm microbi potențial dăunători de pe mâini, pe măsură ce le uscăm înainte de a ne atinge gura, nasul și ochii.

Prosoapele de bucătărie, care sunt folosite pentru vase, mâini și suprafețe, sunt și ele o altă sursă de răspândire a agenților patogeni de origine alimentară.

Infecțiile gastroenterice cauzate de Salmonella, Norovirus și E. coli „sunt toate transmisibile prin prosoape”, potrivit lui Elizabeth Scott.

Studiile au mai arătat că viruși precum Covid-19 pot supraviețui pe bumbac timp de până la 24 de ore, deși transmiterea prin atingerea suprafețelor contaminate nu este considerată a fi principala modalitate de răspândire a virusului.

Alți viruși care se răspândesc prin contact, cum ar fi virusul mpox, pot reprezenta un risc mai mare, iar oficialii din domeniul sănătății nu recomandă împărtășirea prosoapelor sau a lenjeriei cu persoane infectate.

Cercetările au arătat și că papilomavirusurile umane, care sunt o cauză frecventă a negilor și verucilor, se pot răspândi și prin contact cu prosoapele împărțite cu alte persoane.

Riscul de transmitere a infecțiilor de la prosoapele de mână reutilizabile este unul dintre motivele pentru care spitalele și băile publice tind acum să utilizeze prosoape de hârtie de unică folosință și uscătoare de aer, dar dovezile în acest sens nu sunt concludente cu privire la care dintre aceste opțiuni este mai bună.

Cât de des ar trebui să spălăm prosoapele

Un studiu realizat în India a constatat că 20% dintre persoanele care au răspuns își spălau prosoapele chiar și de două ori pe săptămână.

Celebra profesoară de biologie sugerează spălarea prosoapelor o dată pe săptămână, dar această recomandare nu este o regulă fixă.

„Detergenții pot ajuta la prevenirea fixării bacteriilor pe țesături și la inactivarea unor viruși”, spune ea.

Potrivit lui Scott, prosoapele necesită o spălare mai fierbinte (40-60 grade C) și mai lungă decât majoritatea țesăturilor de uz casnic, adesea cu adăugarea de detergenți antimicrobieni.

Detergenții pot ajuta la prevenirea fixării bacteriilor pe țesături și la inactivarea unor viruși. Pentru spălările la temperaturi mai scăzute, adăugarea de enzime sau înălbitor poate ajuta la combaterea microbilor de pe prosoape.

Un alt studiu realizat în India a constatat că amestecarea unei spălări cu un detergent cu un dezinfectant, în timp ce se clătesc și se usucă prosoapele la soare a fost cea mai eficientă pentru reducerea încărcăturii bacteriene și fungice.