Cât i-au plătit ”călăii” afaceristului Ioan Crișan ”Frizerului” pentru dispozitivul folosit în atentatul din Arad. AMENINȚĂRI cu ”mortăciuni la activ”

Apar elemente și decizii noi în cazul morții lui Ioan Crișan, omul de afaceri din Arad, ucis în urma exploziei din 29 mai 2021, fiica acestuia, Laura Bîlcea, fiind principala suspectă în cazul asasinatului. Puțin peste o sută de lei și două pachete de țigări ar fi primit Alexandru Lind – de profesie frizer, cu preocupări în domeniul electronicii și martorul-cheie din dosarul morții omului de afaceri –  pentru a confecționa dispozitivul exploziv folosit de cei doi bărbați care ar fi fost puși chiar de fiica lui Ioan Crișan să îi ucidă tatăl. 

Alexandru Lind – care a colaborat cu procurorii și are calitatea de suspect  în dosar – a recunoscut în fața anchetatorilor că le-a dat celor doi presupuși autori ai crimei, Ilie Sebastian Bulbuc și Adrian Bogdan Horodincă, dispozitivul de detonare a exploziei de la distanță, cerut de aceștia, precizând că nu a știut nicio clipă la ce va fi folosit.

Suspectul a precizat totodată că, atunci când a aflat de explozia în care a murit omul de afaceri Ioan Crișan, s-a gândit imediat că Bulbuc și Horodincă au comis fapta. El le-a spus anchetatorilor că atunci când le-a dat dispozitivul celor doi bărbați, le-a cerut acestora, în mod expres, să nu îi creeze probleme.

Acesta a reconstituit întreaga poveste, declarând că inculpaţii au procurat de la el un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, solicitându-i acestuia înlocuirea telefonului mobil cu un telefon Alcatel adus de ei.

Procurorii au mai mult decât ”simple indicii” că la Arad a fost un asasinat la comandă

Laura Bîlcea, fiica omului de afaceri Ioan Crișan, și cei doi bărbați considerați „călăii” afaceristului, Sebastian Ilie Bulbuc și Adrian Bogdan Horodincă, au fost arestați preventiv în 13 noiembrie, în urma deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

În motivarea, obținută de Gândul, a deciziei de arestare preventivă a Laurei Bîlcea și a celor doi complici care ar fi ajutat-o să-și ucidă tatăl, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că probele procurorilor nu sunt „simple indicii” așa cum motiva Curtea de Apel respingerea arestării, ci că ele reprezintă „suspiciuni rezonabile.”

Prin urmare, există suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au procurat şi au testat la data de 27.05.2021, împreună cu suspectul Lind Florin Alexandru, un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, la care a fost ataşat un telefon marca Alcatel.

Dar acest element de fapt nu este suficient pentru a contura suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi montat în maşina victimei dispozitivul menţionat ori un mecanism realizat artizanal, care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, şi pe care să-l fi detonat de la distanţă în dimineaţa zilei de 29.05.2021″, se arată în motivarea instanței supreme.

Cum a ajuns un frizer din Arad să construiască dispozitivul care i-a luat luat viața afaceristului din Arad

Potrivit precizărilor din dosar, Florin Alexandru Lind se cunoştea cu Sebastian Bulbuc, cunoscut ca „Seba”, şi cu Adrian Horodincă, poreclit ,,Golumbaru”, de mai mult timp, inclusiv prin prisma faptului că Lind este frizer, iar inculpaţii se tundeau la el.

Frizerul avea însă o relaţie mai apropiată cu Sebastian Bulbuc. Discutând cu Sebastian Bulbuc, Alexandru Lind i-a vorbit despre preocupările lui pentru realizarea artizanală a unui dispozitiv cu ajutorul căruia ar putea „să puște de la distanţă, fără chibrit”, eventual cu petarde, carbid.

Din informațiile anchetatorilor, dispozitivul, în stadiu de proiect la momentul respectiv, era conceput să funcţioneze cu un telefon mobil, fiind comandat de la distanţă, prin apel telefonic. Mai mult, el era realizat din componente avute la domiciliu de suspect, având în vedere pasiunea lui pentru electronică.

Totul a început să prindă contur după ce Sebastian Bulbuc l-a contactat pe frizerul din Arad şi l-a întrebat dacă ştie pe cineva care ar avea o grenadă, fără să îi dea detalii.

• În 26 mai 2021, Bulbuc şi Horodincă l-au convins pe frizer să le dea lor mecanismul menţionat, cerându-i să înlocuiască telefonul folosit iniţial de suspect cu un alt telefon, adus de aceştia. Cu această ocazie, Alexandru Lind le-a spus celor doi că telefonul ar trebui să fie simplu, cu butoane.
• În 27 mai 2021, Bulbuc şi Horodincă au mers la domiciliul frizerului cu un telefon Alcatel cu butoane, în cutie, pe care Lind l-a încorporat în dispozitiv.

În plus, unul dintre cei doi inculpaţi ar fi adus şi cartele SIM noi, sigilate, pentru realizarea unui test. Apoi, cei trei au mers împreună pe un câmp, unde au testat dispozitivul cu o petardă adusă de Bulbuc și Horodincă, potrivit anchetatorilor.

Dispozitivul a funcţionat, petarda fiind detonată prin apel telefonic. Apelul a fost realizat de pe un alt telefon cu butoane, adus de Bulbuc și Horodincă, asemănător cu primul telefon Alcatel.

Golumbaru a fost cel care a realizat testarea, iar ceea ce este important de precizat este faptul că cei doi inculpaţi „erau foarte grăbiţi înainte de eveniment”, au menționat judecătorii ICCJ în motivare, preluând din datele strânse de procurori în anchetă.

„În timpul activităţilor din 27 mai 2021, suspectul (Alexandru Lind – n.r.) i-ar fi întrebat în mod repetat pe inculpaţi ce vor să facă cu acel dispozitiv, i-ar fi pus să jure că nu au intenţii care îi vor crea probleme. În 29 mai 2021, după aflarea informaţiei privind explozia din Arad, suspectul şi-a dat seama că cei doi inculpaţi ar putea fi autorii şi că ar fi folosit dispozitivul procurat de la el.

A încercat imediat să-i contacteze, ocazie cu care a aflat că inculpatul Bulbuc Sebastian llie era plecat din oraş, iar inculpatul Horodincă Adrian Bogdan plecase din ţară. În perioada care a urmat, în discuţiile suspectului cu inculpaţii, avute cu ei separat, fiecare inculpat a dat vina pe celălalt pentru faptul declanşării dispozitivului exploziv, de la distanţă, prin telefonul mobil, utilizând dispozitivul procurat de la suspect.

În lunile care au urmat, a constatat că inculpaţii încercau să relateze diferite lucruri care să justifice sursa banilor pentru achiziţionarea unor bunuri de valoare. Bulbuc Sebastian llie ar fi urmat să primească o moştenire, iar Horodincă Adrian Bogdan ar fi urmat să primească bani de la fratele lui pentru o maşină”, se mai arată în motivarea ICCJ.

”Călăii” lui Ioan Crișan se temeau că vor fi dați în vileag

Anticipând pericolul ca ”Frizerul” să dezvăluie cuiva implicarea lor în uciderea omului de afaceri Ioan Crișan, Bulbuc și Horodincă „au ţinut aproape” de acesta.

Sebastian Bulbuc i-ar fi spus că Horodincă ar mai fi avut „mortăciuni la activ” și că are armă.

În plus, pentru a-l speria și a-l reduce la tăcere, cei doi i-au întreținut lui Alexandru Lind ideea că implicate ar fi persoane de la un nivel înalt, care ar fi comandat fapta, că nu se va permite „de sus” rezolvarea cauzei, au mai notat judecătorii în motivare.

La activitatea de plasare a dispozitivului ar fi participat atât Bulbuc, cât și Horodincă, iar cel din urmă ar fi deschis autoturismul lui Ioan Crișan, pentru că știa cum să forțeze ușile mașinii.

Procurorii au mai arătat în motivele de apel că, după uciderea lui Ioan Crișan și încasarea banilor de la fiica omului de afaceri, Horodincă s-ar fi plâns că, „din toată combinaţia”, el ar fi luat maxim 20.000 de euro, iar Bulbuc „ar fi făcut în jur de 200.000”.

Ioan Crișan a fost asasinat în luna mai a anului 2021, iar în luna iulie a aceluiași an, Laura Bîlcea a mers la bancă și – în baza certificatului de moștenitor pe care l-a obținut după moartea tatălui său – a restras suma de 101.440 de euro, bani din care i-ar fi plătit pe Bulbuc și Horodincă.

Cum au stabilit procurorii că ucigașii lui Ioan Crișan i-au dus ”Frizerului” telefonul pentru dispozitivul exploziv

Din analiza datelor obţinute în august 2024 de procurori de la operatorul de telefonie mobilă Vodafone a rezultat că:

• în terminalul mobil marca Alcatel 2003G, care ar fi telefonul folosit în dispozitivul exploziv (numit de anchetatori „telefon SNIC”) a fost utilizată doar o cartelă Vodafone („cartela 1”) care a fost activată la data de 27 mai 2021, ora 20:08, în zona de acoperire a releului din apropierea locuinței lui Alexandru Lind (”releul Arad”);
• „cartela 1” a fost utilizată doar în „telefonul SNIC”, activitatea acesteia, înregistrată de Vodafone, fiind limitată la primirea mesajelor de sistem la datele de 27 mai 2021, orele 20:09 şi 20:11 (4 SMS-uri de sistem de la Vodafone), şi 28 mai 2021, orele 13:47 şi 13:49 (4 SMS de sistem de la Vodafone), terminalul fiind localizat, în ambele zile, în zona de acoperire a releului „Arad; cartela nu a mai avut ulterior trafic, până la dezactivarea realizată automat de sistem, în 2022;
• cealaltă cartelă SIM („cartela SNIC”), primită la pachet cu „telefonul SNIC”, a fost activată la data de 27 mai 2021, la ora 19:16, în aria de acoperire a celulei „Arad”, respectiv în zona apartamentului lui Alexandru Lind, şi a fost folosită exclusiv în terminalul mobil Alcatel 1066D („telefon 2″); activitatea „cartelei SNIC”, înregistrată de operator, este limitată la primirea mesajelor de sistem, la datele de 27 mai 2021, ora 19:16 (16 SMS de sistem de la Vodafone) şi 28 mai 2021, ora 13:52 (10 SMS de sistem de la Vodafone), fiind localizată în aria de acoperire a celulei „Arad”;
• „cartela 1” a fost transmisă de Vodafone România într-un lot de cartele către SC Prestige SRL din municipiul Arad (benzinăria Rompetrol situată pe strada Ştefan cel Mare din Arad, în apropierea intersecţiei cu strada Zimbrului), la 24 mai 2021, fiind pusă într-un stand de unde clienţii benzinăriei puteau lua gratuit cartele SIM Vodafone, cu număr, fără credit, fără a fi nevoie de interacţiuni cu personalul staţiei.

Fiica lui Ioan Crișan, arestată preventiv la trei ani și șase luni după ce și-ar fi ucis tatăl

Omul de afaceri arădean Ioan Crișan a fost ucis în 29 mai 2021, atunci când mașina în care se afla a explodat, la scurt timp după ce a plecat din parcarea unui supermarket aflat la parterul unui bloc.

Ancheta a fost, de la bun început, foarte complicată, iar anchetatorii nu au vizat-o pe fiica lui Ioan Crișan, Laura Bîlcea. Totuși, probele apărute de-a lungul timpului au transformat-o în pionul principal al acestui scenariu în urma căruia chiar tatăl ei a fost victima.

Abia după aproape trei ani și șase luni a venit și prima acuzație pentru presupușii ucigași ai lui Ioan Crișan. Laura Bîlcea, Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă au fost reținuți în 23 octombrie și 24 octombrie 2024, de procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au cerut arestarea lor preventivă. Judecătorii Curții de Apel București au respins însă cererea de arestare și i-au lăsat liberi pe cei trei, fără să dispună vreo măsură preventivă.

Decizia a fost contestată de procurori la ICCJ, care în 13 noiembrie 2024 a decis arestarea preventivă a Laurei Bîlcea și a complicilor săi, pentru o perioadă de 30 de zile.

CITEȘTE ȘI:

Cum motivează ICCJ decizia de arestare preventivă a fiicei afaceristului Ioan Crișan, ucis în atentatul de la Arad

MOTIVAREA Curții de Apel București pentru lăsarea în LIBERTATE a celor trei suspecți, în cazul asasinării lui Ioan Crișan: „Simple indicii, nu probe”

Culisele Dosarului Arad. Cine este infractorul cu două condamnări care ar fi COMPLICE la uciderea milionarului Ioan Crișan