Cătălin Predoiu, despre desființarea SIIJ: ”Situația este gravă, s-a ajuns la un blocaj politic greu de soluționat”

Cătălin Predoiu, deputat PNL și fost ministru al Justiției, consideră că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) ar fi putut fi desființată încă de la începutul acestui an, numai că modificarea proiectului a avut ca rezultat nu numai pierderea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ci și ”susținerea politică”. 

Fostul ministru al Justiției susține că era obligația USR PLUS, care și-a asumat conducerea Ministerului Justiției, prin Stelian Ion, să păstreze consensul din sistemul judiciar și să obțină avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

”SIIJ putea fi desființată încă din februarie 2021, pe baza proiectului elaborat de Ministerul Justiției cu un an înainte și depus la CSM, care era favorabil atunci acelui proiect. În 2020, am avut proiectul, am avut un consens construit în CSM, dar nu am avut majoritate parlamentară, care aparținea PSD. La începutul lui 2021, după alegeri, erau toate «piesele» aliniate: proiect, consens CSM și majoritate parlamentară. Dar Ministerul a «umblat» neinspirat pe proiect, a pierdut consensul în CSM și, pe cale de consecință, fără avizul CSM, s-a pierdut coeziunea majorității parlamentare în jurul subiectului. Acestea sunt faptele. Pe baza lor, e ușor de văzut că s-a greșit strategia la Minister”, explică fostul ministru al Justiției evoluția situației care a dus la blocajul politic din prezent.

”Trebuie găsite garanții că nu se produc abuzuri asupra judecătorilor”

Asta în condițiile în care, în 2020, USR PLUS cerea vehement desființarea SIIJ prin Ordonanță de Urgență, deși majoritatea PSD de atunci ar fi respins o astfel de OUG „clipind din ochi” și „bătând din palme”. ”Ar fi fost o aventură care s-ar fi terminat în ridicol”, mai spune Cătălin Predoiu.

”Pragmatic vorbind, ce se mai poate face acum este să se desființeze SIIJ așa cum s-o putea din punct de vedere al proiectului, iar ulterior să faci reglaje fine pe legea rezultată, dar cu secția desființată. Pare singura soluție care ar funcționa”, a adăugat Predoiu.

Situația actuală nu mai poate însă continua, pentru că se crează un context periculos, cu DNA fără competențe în domeniu și cu SIIJ care nu are capacitate funcțională să protejeze sistemul de corupție și abuzuri, pentru că este o „construcție” greșită din start.

”Indiferent de ce ar vrea procurorii de acolo, competența lor legală este disproporționată față de mijloacele date de arhitectura secției. Deci, soluția e limpede: desființarea SIIJ. Dar trebuie găsite acele garanții care să ofere tuturor confortul că nu se pot produce abuzuri asupra judecătorilor”, a adăugat Predoiu.

Amestecul politicului în activitatea parchetelor. ” Ministerul Justiției vrea să conducă Ministerul Public”

Proiectele de modificare a legilor justiției, care trebuiau să fie adoptate încă din 2020, nu au fost nici până acum finalizate. Fostul ministru al Justiției susține că vina este exclusiv a actualei conduceri a Ministerului Justiției, care ”a încercat să controleze parchetele”.

Cătășin Predoiu a explicat că legile justiției au fost puse în dezbatere publică din august 2020 și de atunci era suficient timp pentru adoptarea lor, situație care ar fi crescut șansele de ridicarea a MCV. Proiectele s-au blocat însă pentru că, susține Cătălin Predoiu, actuala conducere a Ministerului Justiției nu s-a limitat la eventualele modificări propuse de sistem, de CSM, de asociații profesionale ale magistraților și de ONG-uri, ci a intrat pe arhitectura proiectelor din 2020 cu o intervenție radicală.

”Ca și când dintr-un proiect de clădire stil baroc vrei să faci peste noapte una rococo. Și asta în timp ce proiectul era deja în dezbatere publică. Scopul a fost străveziu, și anume procedura de numire a procurorilor. Aparent, se justifică eliminarea politicului din procedură, a Președintelui României, și se propune în loc un tandem Minister – CSM”, a mai spus Predoiu.

În realitate, prin propunerea de „deposedare” a procurorului general de atribuții manageriale și transferarea lor către Secția de procurori, Ministerul Justiției vrea să conducă Ministerul Public.

”Mă întreb, nu e acesta un amestec al politicului în activitatea parchetelor? Sigur că este, la nivelul Ministerului Justiției. Cum rămâne cu controlul politic al activității parchetelor? Cine și de ce vrea să «amenajeze» și să conducă parchetele în perspectiva lui 2024?”, susține Cătălin Predoiu.

În opinia fostului ministru, suspectă este acum și graba Ministerului Justiției de lansare a procedurilor de numire în funcții de conducere din parchete, în condițiile în care mai sunt maximum două-trei luni până se adoptă legile justiției.

”În fața evidențelor, ce mai rămâne din retorica «eliminării influenței politice»? Rămâne doar «eliminarea» – eliminarea Președintelui României din procedură și înlocuirea lui cu ministrul Justiției. Prefer actualul status quo din foarte multe motive care țin de legitimitatea politică, de nivelul de reprezentare și viziunea asupra ansamblului societății, care sunt net superioare la nivelul șefului statului. Care, să nu uităm, este în afara jocului de partide, spre deosebire de ministrul Justiției, care e ancorat în jocul partidelor. Și nu vorbim de persoane, ci de funcții și competențe legale”, a mai spus Predoiu.

Ridicarea MCV pentru România în 2021, un obiectiv ratat. ”A greșit Ministerul Justiției”

Ratarea obiectivelor de desființare a SIIJ și de modificare a legilor justiției au afectat inclusiv Raportul MCV, iar aceste greșeli trebuie asumate de actuala conducere a Ministerului Justiției, a afirmat Predoiu.

”Nu a greșit România, a greșit Ministerul Justiției. Era discutat încă din 2020, cu vicepreședinta Comisiei Europene, doamna Jurova, cu comisarul pe Justiție, domnul Reynders, că nu putem continua după 2021 cu dublă monitorizare – și MCV, și mecanismul „Rule of Law”. Am exprimat această poziție fermă, direct și explicit, în bilateralele cu cei doi oficiali și în Consiliul JAI. Răspunsul a fost cel pe care îl așteptam: „Este legitim, dar trebuie mai întâi să îndepliniți obiectivele din MCV”. „Fair enough!” Ce însemna asta? Să desființăm SIIJ și să adoptăm Legile Justiției în 2021. Lucruri care nu s-au întâmplat”, a explicat fostul ministru al Justiției.

”Nu se poate face performanță cu 100 de cauze pe ședința de judecată”

Curtea Constituțională (CCR) a decis că reducerea vechimii procurorilor DNA și DIICOT de la 10 la 7 ani este neconstituțională, iar principala consecință este că DNA și DIICOT vor recruta din ce în ce mai greu procurori de la alte parchete, în condițiile unui deficit de personal.

”Dacă adăugăm și sistemul promovării pe loc, combinat cu legislația salarizării, rezultă o potențială lipsă de interes pentru un procuror senior, promovat într-un parchet «călduț», ca de exemplu la malul mării sau pe lângă o stațiune montană sau într-un orășel liniștit și prosper, să vină la DNA și DIICOT, unde ai bătaie de cap și presiune. E doar una dintre anomaliile care afectează funcționarea sistemului judiciar”, a explicat Predoiu blocajul care s-a produs prin decizia CCR.

Deputatul PNL susține că nu este suficient să asiguri o salarizare foarte bună în magistratură pentru a avea un sistem judiciar eficient, ci trebuie să îi garantezi magistratului o carieră stabilă și un statut intangibil, dar și independența justiției, pentru a face atractivă această carieră.

”Politicul trebuie să înțeleagă că nu se poate face performanță cu șapte judecători lucrând în aceeași încăpere, la fel și în cazul grefierilor, cu dosare ținute în beciuri pline cu apă, nici cu legi scrise incoerent sau cu 100 de cauze pe ședința de judecată. În alte cuvinte, e destul de incorect, poate chiar imoral să ceri performanță de la un sistem care nu prea mai poate face performanță, argumentând doar că ai „dat” salarii mari. Corect, politicul a salarizat bine magistratura, dar cu restul condițiilor logistice cum rămâne? Când vom rezolva și această problemă, vom avea din nou atractivitate pentru cariera stabilă de magistrat și statutul ei independent”, a mai spus Predoiu.

Fostul ministru crede însă că și CSM ar trebui să comunice mai mult cu sistemul și să își asume un rol de lider mai vocal, nu doar pe statut, ci și pe condițiile logistice.

”Infractori se protejează cu măsuri de contrafilaj”

Cătălin Predoiu mai spune că, acum, o provocare serioasă este criminalitatea organizată, unde s-a ajuns la situații în care infractorii fac un contrafilaj cu drone mai performante decât ale anchetatorilor.

”Fenomene ca traficul de persoane, traficul de droguri, criminalitatea economică organizată, concurența neloială, contrafacerea de mărci, contrabanda, evaziunea fiscală sau introducerea în țară de deșeuri prin scheme infracționale, infracțiuni la regimul proprietății intelectuale sau la securitatea cibernetică reclamă reconstrucția modernă a parchetelor specializate. Deocamdată, avem situații în care grupurile de infractori se protejează cu măsuri de contrafilaj folosind drone mai performante decât cele ale procurorilor, pe stradă nu mai avem destui polițiști, avem situații în care faptele de corupție s-au sofisticat”, a atenționat Predoiu.

”Mita se ia în cafenele din străinătate”

Fostul ministru al Justiției spune că și cei care comit fapte de corupție și-au schimbat modul de acțiune, ceea ce ridică reale probleme pentru anchetatori, unii reclamând chiar că situația a scăpat de sub control.

”Mita se ia mai nou în cafenele din străinătate, unde se predă cheia casetelor de valori din seifurile băncilor unde este depusă în prealabil. „Prinde orbul, scoate-i ochii”, dacă mai poți. Știu toate aceste lucruri de la procurori cu care am discutat direct și care sunt disperați că nu mai pot ține situația în frâu”, susține Predoiu.

O altă problemă este, în continuare, capacitatea parchetelor de a obține informații-cheie în timp real, după ce SRI a fost scos din anchetele penale, în care se făceau, în colaborare, filaje și interceptări.

Fostul ministrul al Justiției spune că, în timp ce parchetele au fost nevoite să renunțe la cooperarea cu serviciile de informații, deși aceasta este o procedură în alte țări democratice, crima organizată și-a construit propriile capacități de a culege informații din societate, din economie, despre concurenți, din anchete și nu au procese de intenție când infiltrează și recrutează oameni care îi ajută să nu fie prinși.

”Raportul MCV ne spune să procedăm așa cum procedează și alte țări democratice în cooperarea cu serviciile de informații. La noi, găsești orice la acest capitol – falsă pudoare, acuzații revanșarde, suspiciuni, procese de intenție – mai puțin o abordare rațională, orientată spre viitor și, desigur, încadrată constituțional (…). Suntem, firesc, preocupați să protejăm drepturile omului de abuzurile statului, dar în egală măsură ar trebui să fim atenți cum calcă în picioare aceste drepturi crima organizată, corupția, infracționalitatea în general”, susține Predoiu

”Fără Justiție, nu va funcționa nimic, chiar dacă s-ar revărsa peste țară tot PNRR-ul”

Ca strategie anticorupție pentru 2021-2025, fostul ministru crede că prioritare ar trebui să fie refacerea capacității de anchetă și consolidarea încrederii că acest demers se face fără derapaje procedurale.

Ridicarea MCV depinde mult de închiderea SIIJ și modificarea legilor justiției în 2021, dar în sistemul judiciar sunt multe alte probleme care trebuie rezolvate urgent, printre care logistica sistemului și calitatea actului de justiție, susține Predoiu.

”Să recunoaștem cu toții că suntem departe de performanța așteptată de societate, după atâtea eforturi și preocupare pentru Justiție. Și mai ales că, fără Justiție, nu va funcționa nimic, chiar și dacă s-ar revărsa peste țară tot PNRR-ul și ar ploua cu autostrăzi. Ceea ce oricum nu știm dacă va fi cazul. Deci, cu atât mai mult, avem nevoie de Justiție”, a mai spus Predoiu.