Prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu, a declarat că principala cauză a prăbușirii străzii din orașul Slănic o reprezintă acumularea apei sub carosabil. Acesta a explicat că, potrivit specialiştilor, acumulările de ape provenite din alte surse au erodat din subteran.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova a decis că localnicii evacuaţi din blocurile situate în apropierea zonei unde strada s-a surpat se pot întoarce în apartamentele lor.
„Vorbim de fenomenul punctual al acestei surpări, care fără intervenţia noastră şi măsurile de stabilizare imediate cu siguranţă ar fi continuat. În mare, cauzele sunt cele pe care specialiştii le-au identificat încă din prima fază, însă am reuşit să le punctăm mai clar şi să eliminăm anumite cauze mai clar. Pot să vă enumăr: în primul rând este clar că nu vorbim de un seism; în al doilea rând este clar că nu vorbim de o posibilă deversare a Băii Baciului. În al treilea rând este clar că nu vorbim de apă sărată, adică nu vorbim de o disoluţie a filonului de sare care să fi cauzat această tasare.
Este vorba de convergenţa tuturor apelor în acest loc, fie că vorbim de ape subterane, fie că vorbim de ape provenite din precipitaţii, caracteristica zonei a făcut posibilă această stagnare a apelor aici şi, mai departe, există şi posibilitatea unor foste puţuri mai vechi, unor foste fose. Pur şi simplu apa, stând aici, a reuşit să spele nisipul şi să taseze acest teren”, a declarat, marţi după-amiază, la Slănic, prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu.
Prefectura Prahova a făcut publice date privind concluziile experţilor care au făcut măsurători în zona unde s-a format un crater adânc de peste doi metri.
„Aducem la cunoştinţă posibilele cauze care au condus la acest fenomen, aşa cum ele au fost prezentate în rapoartele specialiştilor:
– se exclude ipoteza exploatărilor istorice sau a galeriilor subterane ca şi cauză a sufoziunii
– existenta posibilităţii unor structuri de depozitare sau fundare vechi, a unor fântâni sau fose care să fi colapsat
– eroziune internă în urma căreia apele de adâncime au alternat părţi fine ale unor formaţiuni permeabile, creând zone afânate, care în urma creşterii gradientului hidraferic al acviferului (cum ar fi situaţia unor ploi abundente), să producă doline, existând posibilitatea unui canal preferenţial de scurgere a apelor subterane în zonă
– cauza dizolvării unor componente solubile masive sau disperse care să indice grade de saturare semnificative cu sare nu reiese din analizele de laborator asupra apei care stagna în zona prăbuşită
– există o probabilitate redusă ca factorul cauzal să aibă legătură cu instabilitatea locală a masivului, însă această cauză trebuie luată în considerare într-o viitoare expertiza detaliată
– cauza surpării nu poate fi pusă cel puţin deocamdată pe seama dinamicilor de instabilitate cauzate de vechile lucrări de la Baia Baciului sau Baia Verde, dar nici cu aria exploatărilor moderne din versantul stâng (estic) al pârâului Slănic
– având în vedere multitudinea de posibile surse de provenienţă a apei din groapa de sufoziune, s-au supus investigării şi următoarele trei posibile teorii:
a) probabilitate extrem de redusă ca apa să fie apă uzată care provine din apă de canalizare ce ar fi putut fi avariată
b) probabilitate extrem de redusă a teoriei conform căreia apa sărată să fi afectat zona investigată
c) probabilitate crescută ca apa să fie provenită din cursuri de apă subterană şi din albia subterană a pârâului Gorgan în situaţia în care zona favorizează acumularea de apă atât pe suprafaţa cat şi subteran, fiind poziţionată pe un con de dejectie pleistocen superior, zona aflându-se se de asemenea la confluenţa unor ape subterane şi de suprafaţă cu caracter temporar”, se arată într-o informare a Prefecturii Prahova.
CITEȘTE ȘI: