CCR a decis că foștii parlamentari trebuie să primească pensie specială. Cât însumau indemnizațiile pentru limită de vârstă ale acestora

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, marți, că prevederile care eliminau dreptul parlamentarilor cu cel puțin un mandat complet de a primi o pensie specială sunt neconstituționale. Astfel, foștii deputați și senatori vor trebui primească lunar indemnizațiile pentru limită de vârstă, pe lângă sumele acumulate de la intrarea în vigoare a articolului ajuns în dezbaterea judecătorilor constituționali, la sesizarea Tribunalului Vrancea.

Curtea Constituțională a decis în ședința de marți, 28 noiembrie, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, că dispozițiile art.I din Legea nr.192 din 28 iunie 2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor sunt constituționale în măsura în care nu se aplică deputaților/senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet anterior intrării în vigoare a Legii nr.192/2023.

„Capitolul XI „Indemnizația pentru limită de vârstă“, cu art. 49 și 50, din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă”, arăta art. I din legea amintită.

Tot cu unanimitate a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.192/2023 este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă.

În plus, cu majoritate de voturi, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.II din Legea nr.192/2023 sunt neconstituționale.

„De la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata indemnizațiilor pentru limită de vârstă acordate în baza prevederilor art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu modificările și completările ulterioare”, prevede art. II.

Cine sunt aleșii de la baza dosarului

Dosarul s-a format la CCR pe 28 septembrie, la sesizarea Tribunalului Vrancea, care a fost chemat să decidă în procesul deschis, în august 2023, de Tudorița-Rodica Boboc, Mircea Filimon, Neagu (fostă Novac) Verginica, conform datelor de pe portalul instanțelor.

Tudorița-Rodica Boboc a fost deputat PSD de Vrancea în legislatura 2016-2020.

Mircea Filimon a fost membru din partea FSN din Vrancea al Adunării Deputaților în legislatura 1990 – 1992, la fel ca și Verginica Neagu (fostă Novac).

Argumentele CCR

„În esență, Curtea a reținut că abrogarea dispozițiilor legale care instituiau indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privința stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competența constituțională de a elimina pentru viitor indemnizația pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a stabilit că art.69 din Constituție referitor la mandatul reprezentativ al deputaților și senatorilor nu a fost încălcat”, a detaliat CCR în comunicatul transmis marți seara.

În același timp, Curtea a mai observat că indemnizația pentru limită de vârstă, până la abrogarea sa, era un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare, potrivit sursei citate.

„Având în vedere că această indemnizație se acorda, potrivit legii, în considerarea exercitării unui mandat parlamentar complet, Curtea a reținut că principiul securității juridice protejează dreptul legal al deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizația pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată”, arată judecătorii CCR.

„Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ”, au decis judecătorii constituționali.

Astfel, Curtea a constatat încălcarea  dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată. Deciziile sunt definitive și general obligatorii.Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Traseul pensiilor speciale

După ce Parlamentul a decis, în februarie 2021, eliminarea pensiilor speciale ale senatorilor și deputaților, pe rolurile instanțelor au început să fie înregistrate contestații și cereri de repunere în plată a indemnizațiilor pentru limită de vârstă. Printre sutele de foști aleși care au rămas fără pensie și care au cerut judecătorilor să le acorde din nou se numără și fostul premier Adrian Năstase. În aprilie 2021, aproximativ 40 de milioane de care reprezentau suma cumulată a drepturilor eliminate, au fost virați în Fondul de rezervă bugetară.

De la acel moment, sute de foști aleși s-au adresat instanțelor împotriva secretariatelor generale ale Camerei Deputaților și Senatului, potrivit Digi24. Printre numele de notorietate se numără foști premieri, miniștri și lideri politici, precum Petre Roman, Gabriel Oprea, Petre Daea, Teodor Meleșcanu sau Vasile Blaga, dar și Dan Matei Agathon, Victor Paul Dobre, Nicolae Bacalbașa, Anton Anton, Anghel Stanciu, Puiu Hasotti, Ion Ariton sau Ioan Oltean.

Și în cazul lui Petre Daea și al altor foști trei parlamentari împreună cu care s-a adresat Tribunalului Mehedinți, judecătorii și-au declinat competența în favoarea instanței superioare, Curtea de Apel Craiova. La Tribunalul Mehedinți a depus cerere de repunere în plată a indemnizației și Eugen Nicolicea, împotriva Camerei Deputaților, cerere care este programată să se judece joia viitoare.

Petre Daea avea dreptul la „pensia specială” după două mandate de senator și un mandat de deputat. Adrian Năstase a fost deputat în cinci legislaturi și doi ani, între 1990 și 1992. Potrivi Digi24, pensiile speciale ale deputaților variau între 2.131 de lei și 12.168 de lei brut, iar cele ale senatorilor între 2.131 lei și 14.930 lei brut, calculate la acel moment în funcție de numărul de luni de mandat/mandate.

Fostul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, primea, de exemplu, o pensie specială de 115.824 de lei/an, conform declarației de avere depusă în 2020 în calitate de candidat pentru un fotoliu de deputat. La aceasta s-a adăugat pensia militară de 96.420 de lei pe an. Dosarul înregistrat la Tribunalul e programat să se judece marți.

„Aproximativ 40 de milioane lei, reprezentând pensiile speciale pentru senatori și deputați, au fost transferați în Fondul de Rezervă Bugetară pentru anul 2021. Această sumă va putea fi astfel folosită acolo unde avem nevoie urgentă, respectiv pentru lupta împotriva pandemiei Covid-19 și sprijinirea celor vulnerabili”, scria ministrul Finanțelor de la acea vreme, Alexandru Nazare, pe Facebook, în 16 aprilie 2021, după ce președintele a promulgat, în 24 februarie, Legea pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, care a eliminat pensiile speciale pentru parlamentari.

Proiectul trecuse în Legislativ, în 17 februarie 2021, cu voturi 357 „pentru” şi niciun vot împotrivă, în timp ce parlamentarii UDMR, 30 prezenți în sală, nu au votat.

Sursa foto: CCR