CCR decide miercuri dacă sunt constituționale scutirile fiscale pentru construcții pe terenuri precum Insula Belina, „fieful” lui Dragnea

CCR dezbate, miercuri, sesizările președintelui Klaus Iohannis și ale Guvernului asupra legii privind regimul fiscal derogatoriu pentru terenuri și grinduri. Legea prevede scutiri de taxe și reduceri de TVA la cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine, amplasate pe insule și suprafețe rezultate din modificări naturale ale teritoriului ori amenajări hidrotehnice, precum a fost INSULA BELINA, din județul Teleorman, fieful lui Liviu Dragnea, ce a revenit anul trecut în administrarea statului.

Dezbaterea sesizărilor pe această lege se află pe agenda ședinței de miercuri a CCR, scrie realitatea.net.

Actul normativ prevede instituirea unui regim fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat, pentru construcţiile ridicate pe acestea şi activităţile economice de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe desfăşurate în aceste zone.

Derogările se referă la insule precum cea din județul Teleorman – BELINA, care devenise fieful lui Liviu Dragnea. Insula Belina și Brațul Pavel au revenit în administrarea statului în vara anului trecut.

Legea a fost inițiată pentru a treia oară în legislatura trecută, de senatorul PSD Șerban Nicolae, deși CCR a stabilit că propunerea legislativă încalcă normele constituționale, tot la sesizarea lui Iohannis.

Pe 3 noiembrie 2020, Camera Deputaților a adoptat decizional proiectul de lege inițiat în decembrie 2019.

Iohannis a vorbit despre o „derogare expresă”

Pe 27 noiembrie 2020, Iohannis a sesizat CCR cu privire la acest act normativ. Președintele indica faptul că, pentru terenurile respective, legea prevede scutirea de la plata taxei pe teren, stabilind astfel o DEROGARE EXPRESĂ de la aplicarea prevederilor Codului fiscal.

Totodată, acelaşi act normativ prevede, pentru activităţile economice autorizate, neaplicarea dispoziţiilor Codului fiscal prin care se stipulează impozitarea unei cote de 5% asupra veniturilor înregistrate şi obţinute din activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor, iar în privinţa activităţilor economice autorizate le este aplicabilă reducerea valorii la o cotă de 5%. În ceea ce priveşte construcţiile şi activităţile economice, se prevede că taxele şi impozitele locale calculate şi datorate potrivit Codului fiscal se reduc cu 50%.

Scad veniturile la bugetul de stat

Iohannis spunea că impunerea acestor derogări va duce la scăderea veniturilor la bugetul de stat.

„Terenurile care fac obiectul prezentei legi sunt insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţa mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică. Regimul derogatoriu se aplică şi unor părţi din terenurile a căror suprafaţă nu este mai mică de 10 hectare”, arată proiectul de lege.

Iohannis mai preciza că, potrivit acestei legi, insulele, grindurile și alte suprafețe de uscat cu o suprafață mai mare de 35 de hectare cu potențial de exploare economică rezultate prin acțiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică, precum şi unele părţi din aceste terenuri a căror suprafaţă nu este mai mică de 10 hectare – sunt exceptate de la prevederile Legii apelor nr. 107/1996. Aşadar, rezultă că aceste categorii de terenuri se exceptează nu doar de la unele norme ale Legii nr. 107/1996, ci de la întreaga lege, regimul stabilit prin acest act normativ neaplicându-se respectivelor terenuri, sublinia președintele țării în sesizare.

Încălcare a principiului liberei concurențe în economia de piață

Iohannis spune că legea trebuia calificată și adoptată, ca lege organică, cu votul majorității membrilor fiecărei Camere a Parlamentului, nu cu lege ordinară.

Preşedintele afirma că legea creează atât o încălcare a principiului liberei concurenţe în economia de piaţă, cât şi o dublă discriminare: pe de o parte, între cei care deţin cu titlu de proprietate ori care îşi desfăşoară activitatea pe insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţă mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică şi celelalte persoane care îşi desfăşoară activitatea în alte zone; pe de altă parte, între persoanele care realizează activităţi de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe acestora şi persoanele care desfăşoară alt tip de activităţi economice, pe aceste terenuri, transmite sursa citată.