CCR, lovitură pentru Nicușor Dan, USR și ONG-urile care pun ”frână” urbanismului în Capitală: ”A respins, ca NEÎNTEMEIATĂ, obiecția de neconstituționalitate formulată”
Curtea Constituțională a României (CCR) administrează o lovitură lui Nicușor Dan, Uniunii Salvați România și ONG-urilor afiliate acestora, respingând ”ca neîntemeiată” o obiecție de neconstituționalitate formulată de deputați ai grupului parlamentar USR și de deputați neafiliați.
Aceștia au atacat la CCR Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, a Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, precum şi pentru completarea art. 64 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, contestând reducerea termenelor de reclamație a eventualelor nereguli, majoritatea nedovedite vreodată prin decizii definitive.
ONG-urile ar putea avea la dispoziție un termen limitat pentru a ataca în instanță proiectele imobiliare noi autorizate. Parlamentarii au considerat că 60 de zile pentru formularea cererilor de suspendare a autorizațiilor de construire și maximum un an pentru atacarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) sunt suficiente pentru a asigura accesul liber la justiție, dar a și proteja proiecte de investiții și de dezvoltare de sute de milioane de euro, care acum pot fi blocate și timp de mulți ani prin contestațiile în instanță ale oricărei asociații care are în statut obiective referitoare la mediu sau urbanism (mai multe detalii AICI).
ONG-urile afiliate USR au intervenit, în repetate rânduri, în instanță, dezvoltatorii imobiliari acuzând – de fiecare dată – încercări de tergiversare a proceselor, asta în contextul în care Bucureștiul este blocat după suspendarea PUZ-urilor de sector.
”Odată înființate, aceste organizații pot foarte ușor ataca în instantă proiecte imobiliare, pentru că actuala legislație le prezumă interesul și le impune taxe de timbru modice (de ordinul zecilor de lei)”
Daniel Fenechiu, senator PNL
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, a Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, precum şi pentru completarea art. 64 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, adoptată de Senat în calitate de camera decizională, a fost contestată pe 5 decembrie, la Curtea Constituțională, de 44 de deputați USR și de 13 deputați neafiliați.
Proiectul fusese adoptat încă din data 21 noiembrie, proiectul fiind inițiat de senatorul PNL Daniel Fenechiu și susținut de alți 20 de senatori liberali.
Urbanismul din București există, dar lipsește cu desăvârșire
Urbanismul din București se află în faza paradoxală în care există, dar lipsește cu desăvârșire. Motivul este o ”formulă” prin care Nicușor Dan, primarul general al Bucureștilor, blochează cu o perseverență demnă de o cauză mai bună orice încercare de reglementare urbanistică, iar atât de necesarul proces de autorizare a lucrărilor de construcții se află, potrivit urbaniștilor, în ”haos general”.
Specialiștii în urbanism și administrație publică au explicat, în repetate rânduri cum s-a ajuns în acest impas și de ce a blocat Nicușor Dan emiterea unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) noi în București. Trebuie reamintit că, în anul 2020, nu mai puțin de 70 de PUZ-uri se aflau deja pe ”circuitul de aprobare”, numai că primarul general nu le-a promovat spre aprobare.
”Urmare a demersurilor proprii sau ale ONG-urilor prietene, Nicușor Dan s-a asigurat că Bucureștiul a rămas fără reglementări urbanistice, aruncând într-un haos general procesul de autorizare a lucrărilor de construcții. Practic, de când a devenit primar, Nicușor Dan a blocat emiterea de Planuri Urbanistice Zonale noi în capitala țării. Nicușor Dan a refuzat să promoveze spre aprobare și cele aproape 70 de PUZ-uri care erau deja pe circuitul de aprobare în anul 2020, când acesta a câștigat alegerile locale și a devenit primar”, transmit specialiștii în Urbanism.
”Nicușor Dan era specializat în astfel de blocaje”
Sorin Chiriță, fost city-manager al Capitalei, a explicat că este nevoie de o modificare legislativă în ceea ce privește activitatea ONG-urilor, astfel încât să se limiteze „șantajul” și „abuzul de drept”.
”Este nevoie de o modificare a legislației. Orice ONG poate bloca orice proiect de interes. Au fost foarte multe cazuri la Primăria Capitalei. De exemplu, mult timp a fost blocat proiectul de la Ciurel, după atacul unui ONG. Pe vremuri, când nu era primar general, Nicușor Dan, prin Asociația Salvați Bucureștiul, era specializat în astfel de blocaje.
Evident că nu ne putem referi la toate ONG-urile, dar există astfel de asociații care aduc prejudicii. Să vă dau un exemplu: în momentul în care un proiect este atacat în instanță, el intră la gradul de risc din punctul de vedere al băncilor și astfel se pierd finanțări. Nu știu dacă forma actuală a proiectului este cea mai bună, dar o schimbare trebuie făcută”, a declarat Sorin Chiriță, pentru Gândul.
CCR: ”Susținerile autorilor obiecției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate”
În ședința din data de 22 februarie 2023, Curtea Constituțională – cu unanimitate de voturi – a decis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputații USR și de unii deputați neafiliați este ”neîntemeiată”, explicând și de ce s-a luat această decizie.
”În cadrul controlului de constituționalitate a priori, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, a Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, precum și pentru completarea art.64 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului este constituțională în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a constatat că susținerile autorilor obiecției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, iar dispozițiile legii criticate respectă întru totul exigențele constituționale ce decurg din dispozițiile art.1 alin.(5), art.11, art.20 alin.(2), art.21, art.53 și art.124 alin.(2) din Legea fundamentală, coroborate cu cele ale Convenției privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 și ratificată de România prin Legea nr.86/2000”, a transmis CCR prin intermediul unui comunicat de presă.
Citește și: