CCR: Noua Lege a dării în plată este constituțională, cu o excepție. Inițiatorul Daniel Zamfir: „Victorie uriașă pentru toți românii cu credite”

Curtea Constituțională a stabilit, în ședința de joi, că modificările aduse Legii dării în plată sunt constituționale, exceptând un articol. Inițiatorul actului normativ, parlamentarul Daniel Zamfir, îi îndeamnă pe românii a căror rată la credit a crescut cu mai mult de 50% să își contacteze bancherii pentru reechilibrarea contractelor.

Curtea Constituțională a decis joi, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, că art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016, cu modificările și completările aduse prin Legea nr.52/2020, este neconstituțional.

Pe de altă parte, judecătorii constituționali au respins alte excepții formulate și au constatat că celelalte articole criticate și Legea nr.52/2020, în ansamblul său, sunt constituționale.

Argumentele judecătorilor constituționali

Articolul considerat neconstituțional, modificat prin Legea nr 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în 13 mai 2020, prevede:

(5) Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat. Dispozițiile art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător.

Potrvit CCR, „prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate reținute în Decizia nr.731/2019”, conform comunicatului instituției.

Astfel, Curtea a constatat că art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curții Constituționale (Decizia nr.623/2016 și Decizia nr.731/2019), astfel că încalcă art.147 alin.(4) din Constituție. Totodată, s-a reținut și încălcarea art.1 alin.(5) și art.44 din Constituție, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr.731/2019.”

Inițiatorul legii: „Curtea Constituțională a validat noua Lege a dării în plată!”

„Victorie uriasă pentru toți românii cu credite!!”, a scris inițiatorul legii, Daniel Zamfir, pe contul de Facebook.

„Astăzi Curtea Constituțoonală a validat noua Lege a dării în plată! A fost respinsă excepția de neconstituționalitate cu privire la modificările aduse, cu excepția actualizarii art. 8.alin(5). Pe înțelesul tuturor, executații siliți vor avea în continuare acces la lege dacă îndeplinesc pragurile de impreviziune stabilite de lege. Așadar, dacă rata la bancă a crescut cu mai mult de 50% față de momentul semnării contractului sau cursul de schimb a crescut cu mai mult de 52,6% față de data încheierii contractului, debitorul poate solicita reechilibrarea contractului, iar banca e obligată sa accepte”, a explicat Daniel Zamfir.

Parlamentarul precizează că legea se aplică și pentru românii cu credite în franci elvețieni.

„În aceste condiții, toți cei cu credite în CHF intră sub incidenta legii!!! Îi îndemn pe toți cei care au contracte de credit, a căror rată a crescut cu mai mult de 50%, sa notifice banca să le reechilibreze contractele!”, a scris parlamentarul.

Comunicatul CCR:

„I. În ședința din data de 17 iunie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, a decis:

Cu unanimitate de voturi,

1. A admis excepția de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituționale dispoziţiile art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Cu majoritate de voturi,

2. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.4 alin.(1) ind.1-ind.3, (3) şi (4), art.5 alin.(3) și (3) ind.1, art.7 alin.(4) și (5) ind.1 din Legea nr.77/2016, precum și Legea nr.52/2020, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În argumentarea soluției de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016, cu modificările și completările aduse prin Legea nr.52/2020, Curtea a reținut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate reținute în Decizia nr.731/2019. În aceste condiții, Curtea a constatat că art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curții Constituționale (Decizia nr.623/2016 și Decizia nr.731/2019), astfel că încalcă art.147 alin.(4) din Constituție. Totodată, s-a reținut și încălcarea art.1 alin.(5) și art.44 din Constituție, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr.731/2019.”

LEGEA nr. 52 din 13 mai 2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite

EMITENT

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 386 din 13 mai 2020

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ARTICOL UNIC

Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

e) este îndeplinită condiția privind impreviziunea.

2. La articolul 4, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins:

(1^1) Reprezintă impreviziune:

a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creștere de peste 52,6% față de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Națională a României la data transmiterii notificării de plată și cursul de schimb publicat de Banca Națională a României la data încheierii contractului de credit;

b) pe durata executării contractului de credit, obligația de plată lunară înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă.

(1^2) În scopul aplicării prevederilor prezentei legi este necesară menținerea pragurilor valorice prevăzute la alin. (1^1) lit. a) și b) în ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată.

(1^3) Prezumțiile prevăzute la alin. (1^1) au caracter absolut. Creditorul care formulează contestație, conform art. 7, are obligația de a dovedi omisiunea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a notificării de dare în plată, prevăzute la alin. (1) lit. a)-d).

3. La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:

(3) Impreviziunea este prezumată în favoarea consumatorului, care formulează o notificare în condițiile art. 5 sau art. 8 alin. (5).

(4) Echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit va putea fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale.

4. La articolul 5, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere și nici mai lung de 90 de zile, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de un creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunțarea la notificarea de dare în plată și părțile vor fi repuse de drept în situația anterioară.

5. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:

(3^1) Pe perioada notificării, precum și pe perioada soluționării cererilor prevăzute la art. 7 și 8, este interzisă înscrierea în Biroul de credit sau în alte baze de date negative cu privire la debitorii riscanți sau rău-platnici a debitorului care a efectuat notificarea prevăzută la art. 5 alin. (1), indiferent dacă înscrierea ar fi efectuată din inițiativa creditorului sau a unei autorități centrale sau locale. Dispozițiile prezentului alineat sunt aplicabile în mod corespunzător și persoanelor și procedurilor la care se referă art. 6 și, respectiv, art. 8 alin. (5).

6. La articolul 7, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Până la soluționarea definitivă a contestației formulate de creditor se menține suspendarea oricărei plăți către acesta, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului. De la data comunicării notificării de dare în plată, executările silite aflate în derulare, inclusiv popririle, se suspendă automat.

7. La articolul 7, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:

(5^1) În cazul admiterii contestației creditorului prin hotărâre definitivă, penalitățile și orice daune-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării prevăzute la art. 5 și 6 vor putea fi pretinse doar dacă creditorul contestator probează că debitorul a fost de rea-credință la depunerea notificării.

8. La articolul 8, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat. Dispozițiile art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condițiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ION-MARCEL CIOLACU

1. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ROBERT-MARIUS CAZANCIUC

București, 13 mai 2020.

Nr. 52.

–-