Curtea Constituţională a României (CCR) va discuta pe 14 decembrie sesizările USR, Forţa Dreptei şi Avocatului Poporului în legătură cu suprataxarea contractelor de muncă part-time de la 1 august, dată la care a intrat în vigoare ordonanţa privind modificarea Codului fiscal.
Parlamentarii USR şi cei neafiliaţi aparţinând partidului Forţa Dreptei au depus miercuri la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la ordonanţa care modifică Codul fiscal şi care menţine suprataxarea contractelor de muncă part-time, aşa cum este prevăzută în Ordonanţa Guvernului 16/2022, au precizat, joi, pentru Agerpres oficiali ai CCR.
De la 1 august, conform Ordonanței. 16/2022 din 15 iulie 2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au intrat în vigoare mai multe prevederi, între care impozitarea contractelor de muncă part time după același regim fiscal ca al contractelor full time.
Conform noilor reglementări, angajații cu normă redusă plătesc, de la 1 august, cu unele excepții, contribuțiile aferente unui contract cu normă întreagă, la nivelul salariului minim, conform ordonanței Guvernului de modificare a unor prevederi fiscale aprobate în ședința din 15 iulie. Măsura ar urma să crească încasările la buget, dar și să limiteze munca la negru, potrivit oficialilor.
„Depunem astăzi sesizarea la CCR pentru că este primul moment în care putem face asta, deoarece Avocatul Poporului a refuzat să o conteste la început, când puteau fi prevenite efectele acestei ordonanţe. PNL şi PSD iau pielea de pe românii care vor să muncească şi nu doar atât, dar ne consideră pe toţi hoţi, în special pe angajatorii şi angajaţii care au hotărât să lucreze cinstit, cu contracte de muncă înregistrate, cu taxe plătite la stat. (…) România are în acest moment doar 3,7% din toate contractele contracte cu normă parţială. Asta este extrem de diferit faţă de media europeană, de 17%, sau alte ţări. (…) Premierul Ciucă a reuşit printr-o singură semnătură pe această ordonanţă să închidă în România peste 180.000 de contracte de muncă”, a declarat deputatul USR Oana Ţoiu.
La rândul său, deputatul neafiliat Ionel Dancă, membru al Forţa Dreptei, a afirmat că ordonanţa de modificare a Codului fiscal „este pentru economia României o nouă Ordonanţă 114, de creştere a fiscalităţii, care loveşte în sectoarele economice cele mai dinamice”.
„Această ordonanţă loveşte în microîntreprinderi, în PFA-uri, liber-profesionişti şi în oamenii muncitori care au dreptul să muncească part-time şi să plătească taxe şi contribuţii exact pentru munca prestată, nu pentru nevoile de cheltuială publică pe care le are coaliţia de guvernare PSD – PNL – UDMR. Împreună cu colegii deputaţi de la USR, noi, deputaţii Forţa Dreptei, dorim să sesizăm la CCR şi să oprim intrarea în vigoare a acestei legi”, a transmis Dancă.
Angajatorii din România au desființat peste 100.000 de contracte de muncă part-time la doar câteva zile de la intrarea în vigoare a modificărilor Codului Fiscal, în condițiile în care la 1 august 2022 a crescut contribuția pentru angajații încadrați cu salariul minim pe economie la fracție de normă, potrivit unor date de la Inspecția Muncii citate de Euronews România.
Astfel s-au desființat aproape 15% din numărul total al contractelor part-time din România.
Concret, potrivit Ordonanței 16/2022, de la 1 august, pentru un contract de muncă cu salariul minim pe economie, în regim part-time se calculează CAS la nivelul salariului minim în întregime. Dacă angajatul are mai multe contracte part-time, iar remunerațiile însumate totalizează cel puțin salariul minim pe economie, CAS se calculează la valoarea normală din contracte, ca și înainte.
Conform unui sondaj online realizat de Consiliul Național al IMM-urilor în rândul unor patroni în vara acestui an, majoritatea respondenților care aveau personal part-time au declarat că vor concedia din angajații încadrați cu contract pe timp parțial de lucru, în urma suprataxării salariilor minime pentru această categorie de lucrători.
La sondajul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), 54,3% dintre antreprenorii respondenți au spus că au salariați încadrați cu salariul minim cu contract pe timp parțial de lucru. Dintre aceștia, majoritatea covârșitoare, 47,4 puncte procentuale, au spus că au între 1 și 4 salariați part-time, iar restul de 7,3% au cel puțin 5 astfel de angajați.
Dintre întreprinzătorii care au salariați pe timp parțial de lucru cu salariul minim, 59,7% au declarat că vor face concedieri în rândul acestor lucrători, în condițiile în care, de la 1 august 2022, pentru angajații part-time cu salariul minim pe economie se vor plăti contribuții la asigurările sociale la nivelul salariului minim întreg.
19,9% dintre patronii cu astfel de angajați au spus că vor suporta diferența de bani la CAS la salariul minim întreg. De asemenea, 13,6% au spus că soluția lor este să treacă angajații part-time la contract cu normă întreagă de lucru, plătindu-le salariul minim în întregime, cu toate taxele aferente.
Restul de 6,8% dintre acești respondenți au afirmat că le vor crește angajaților part time remunerațiile la nivelul salariului minim întreg, cu toate taxele aferate, dar îi vor lăsa să muncească tot timp parțial.
Mai departe, dintre patronii care vor da afara angajați part-time, aproape jumătate (47,7%) au afirmat că vor renunța la toți salariații pe care îi au cu contract pe timp parțial de lucru. De asemenea, 26,1% dintre antreprenorii care vor face concedieri vor renunța la 1 angajat, iar 22,5% vor concedia între 2 și 5 angajați part-time.