Ce companii și universități din România ar putea primi finanțarea de 500 milioane de euro din PNRR pentru cercetarea și producția de cipuri

Comisia Europeană evaluează lista potențialilor participanți la proiectul finanțat prin PNRR cu 500 de milioane de euro, bani care vor fi investite în proiecte românești de cercetare, inovare și dezvoltare în domeniul microelectronicii, în special cipuri. Opt proiecte propuse de companii industriale cu investiții în România au fost trimise la Bruxelles de Ministerul Economiei.

Prenotificarea a fost trimisă săptămâna trecută Comisiei Europene, în urma finalizării preselecției potențialilor participanți la cel mai mare proiect finanțat din bani europeni derulat de Ministerul Economiei.

EXTERNE Emoție. Haos. Solidaritate. Presa din Germania laudă EROISMUL salvatorilor, după atacul de la târg. Trei cuvinte SALVATOARE, scrise pe fața victimelor

13:27

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

”500 de milioane de euro, puse la dispoziție de Ministerul Economiei prin PNRR, vor fi investite în proiecte de cercetare, inovare și dezvoltare în domeniul microelectronicii”, a declarat ministrul Economiei, Florin Spătaru.

Cele opt companii din România care s-au calificat în urma preselecției au fost verificate în două etape din punct de vedere administrativ și al eligibilității, dar și tehnic și financiar. Proiectele depuse de acestea, care s-au calificat pentru o posibilă finanțare din fondurile alocate prin PNRR sunt:

• „European microelectronics value chain for highly automated driving and green mobility – EuroDrives”;
• Senthicom”;
• Automotive Systems Smart Energy Efficient Transducers-Innovation across value Chain (ASSET IxC)”;
• AI machine vision at the edge”;
• SoC – based solution for future cryptographic communication systems and security in new quantum process of innovation”;
• Tag&Go Enhanced RFID tags for Continuous Cold-chain”;
• Sistemul de monitorizare a deformatiilor critice a constructiilor industriale si a dispozitivelor tehnologice cu aplicarea micro-sensorilor ,bazat pe microfire feromagnetice”;
• Sensoro”.

Cele opt companii au propus proiectele în calitate de candidați direcți, dar alături de acestea sunt și potențiali beneficiari indirecți, în parteneriat, majoritatea fiind universități și institute de cercetare. Pe lista trimisă la Bruxelles sunt 34 de potențiali beneficiari indirecți cooptați în cadrul Proiectului de Interes Comun European în Microelectronică și Tehnologia Comunicațiilor (IPCEI ME/CT).

„Este pentru prima dată când Ministerul Economiei, prin Direcția Politici Industriale, implică România într-un mecanism complex de tip IPCEI. Țara noastră face parte dintre cele 19 state membre ale Uniunii Europene care s-au angajat să consolideze lanțul valoric al componentelor și sistemelor electronice în Europa, cu un accent deosebit pe întărirea ecosistemului de semiconductoare, atât de necesare în industria auto care se confruntă deja cu un deficit important la acest segment de producție”, a spus  ministrul Spătaru.

Lista completă a celor opt companii și a celor 34 de beneficiar indirecți este AICI.

Etapa următoare presupune evaluarea tuturor aplicațiilor transmise către Comisia Europeană, urmând ca eventualele solicitări de clarificări să fie realizate prin Ministerul Economiei.

În funcție de rezultatele evaluării Comisiei Europene, Ministerul Economiei împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene vor crea cadrul legislativ comun pentru implementarea schemei de ajutor de stat de 500 de milioane de euro ce vor ajunge la beneficiarii IPCEI ME/CT.