Ce va schimba revenirea lui TRUMP la Casa Albă? Cele trei mari DOSARE care pun pe jar lumea de astăzi: „Marea capcană, marele coșmar pentru SUA”

Profesorul Dan Dungaciu, sociolog și analist de politică externă, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre valențele alegerilor din Statele Unite ale Americii, respectiv despre scenariul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Cum se vor schimba lucrurile în America dacă Trump va fi a doua oară președinte? Cum va gestiona acesta conflictul din Orientul Mijlociu, războiul ruso-ucrainean și cazul China – Pacific, cele trei mari dosare care sperie și apasă lumea de astăzi?  

Peste 240 de milioane de americani sunt chemaţi să îşi aleagă preşedintele până marţi, 5 noiembrie, inclusiv. Zeci de milioane de americani au votat deja la alegerile prezidențiale din 2024, prin intermediul votului anticipat prin corespondență și în persoană.

Până în prezent, alegătorii de pe întreg teritoriul Statelor Unite au returnat aproape 60 de milioane de buletine de vot în avans pentru alegeri.

Alegerile prezidențiale din 2024 sunt considerate de mulți o bătălie politică fără precedent, care va decide cine va conduce cea mai puternică democrație a lumii în următorii patru ani. Alegerea candidatei democrate Kamala Harris ar reprezenta o premieră, pentru că ar fi prima femeie preşedinte al SUA. Câștigarea alegerilor de către candidatul republicanilor, Donald Trump, l-ar readuce pentru a doua oară în cea mai înaltă funcţie, după mandatul de președinte din 2017-2021.

„Schimbarea prezidențială înseamnă schimbare de regim”

Analistul de politică externă Dan Dungaciu consideră că alegerile din SUA sunt unele fără precedent și argumentează importanța lor istorică și aproape existențială pentru cetățenii americani.

„Alegerile din SUA, vorbim ca și caracterizare generală, au adus America într-o situație în care alegerea președintelui înseamnă schimbare de regim. Așa ceva nu se întâmpla în America, pentru că așa ceva se întâmpla de obicei în state precum Republica Moldova sau Ucraina, înainte de război. Ne uităm să vedem ce președinte ajunge la putere, ca să anticipăm în ce direcție merge țara.

Ideea de bază este că, acum, schimbarea prezidențială înseamnă schimbare de regim, înseamnă că un tip de consens nu există în America, consensul celor două Coaste, cea de Est și de Vest, practic nu mai există. Asta este ineditul în SUA, tensiunea este atât de puternică, încât alegerile au ajuns aproape existențiale.

Și asta este o problemă pe care America va trebui s-o rezolve, indiferent de cine va fi președinte. Din punctul acesta de vedere, cine spune că alegerile din SUA sunt aproape fără precedent, chiar are dreptate. În sensul în care alegerile din SUA exprimă o tensiune fără precedent în societate și face ca jocul acesta din 5 noiembrie să fie într-adevăr aproape unic”, a explicat sociologul.

Ce se va întâmpla dacă Donald Trump este ales președinte?

Dan Dungaciu a vorbit despre scenariul revenirii la Casa Albă a lui Donald Trump, dar și despre posibila sa poziționare cu privire la cele trei mari dosare existențiale ale lumii de astăzi: China – Pacific, Orientul Mijlociu și Rusia – Ucraina.

„De fapt, alegerile acestea sunt despre Donald Trump, chiar dacă regia de bază a lui Trump a fost inițial să le mute spre Joe Biden. În momentul în care alegerile au ajuns prea mult spre Biden, în așa fel încât domnul Biden părea, practic, că nu mai poate să ducă corvoada acestor alegeri, el a fost schimbat, pentru că alegerile erau prea mult despre Joe Biden.

Ar fi trebuit să fie despre Donald Trump, toate procesele, toate campaniile declanșate împotriva lui. S-au schimbat lucrurile, iar Kamala Harris a ajuns candidatul democrat printr-un artificiu politic aproape fără precedent și iată-ne în preajma acestor alegeri.

Ce se întâmplă dacă vine Donald Trump? Practic, sunt trei dosare mari care contează la nivel de politică externă și sigur că pe noi ne interesează politica externă americană și mai puțin cea internă. Și chiar dacă alegerile președintelui american sunt date de politica internă, președinții americani rămân în istorie mai degrabă prin ce au făcut în politica externă.

Din punctul ăsta de vedere, Joe Biden nu stă foarte bine, cel puțin în raport cu istoria, pentru că lumea moștenită de viitorul președinte american va fi una mult mai complicată și tensionată decât lumea moștenită de Joe Biden de la Donald Trump.

Așadar, sunt trei dosare majore: China, adică Pacificul, Orientul Mijlociu și Ucraina, Marea Neagră, Rusia. Din punctul nostru de vedere, ultimul este cel mai important, din punctul americanilor de vedere, nu-i obligatoriu. Și aici sigur că se poate construi un tip de discrepanță. Noi privim lumea de tip provincial, ei privesc lumea din vârful ei, pentru că acolo sunt plasați”, a detaliat Dan Dungaciu.

Dosarul China – Pacific: „Vor fi tarife majore pe China, va fi război economic, negocieri dure”

Analistul de politică externă susține că în cazul dosarului China – Pacific, o posibilă revenire a lui Trump la conducerea Americii va însemna și o presiune economică uriașă pe China, pentru a o scoate din „jocul” pentru supremația pe marile piețe ale lumii.

Sociologul completează că, după modelul primului mandat, o administrație Donald Trump nu va fi axată pe război, acesta nefiind ”un om al războiului”.

„În ceea ce privește China – Pacific, nu cred că sunt influențe majore de abordare strategică, indiferent de cine vine la Casa Albă. America se pregătește să facă «pivotul» spre Est, cea a unui pivot asiatic, din 2011. Deci, acest pivot spre Pacific a fost anunțat de 23 de ani, toți președinții s-au străduit să-l facă și sigur că avem de-a face și în această administrație cu această tentativă.

Ce înseamnă pivotul Pacific? Nu înseamnă, cum se crede de multe ori, că ar fi un pivot militar, pentru că, practic tot americanul este acolo, într-o foarte mare măsură.

Poate fi un pivot politic, un pivot economic, un pivot diplomatic. Interesul american trebuie să fie axat pe Pacific, în sensul de reconfigurare a alianțelor, încurajarea statelor să-și asume amenințarea Chinei și grija mare pentru ca aceasta să nu capteze în sfera de interes state din Asia. Este o problemă de activism diplomatic, implicare financiară, pentru că lucrurile s-ar putea să intre în siajul Chinei, chiar fără război sau fără neapărat o confruntare militară.

Deci, în acest dosar, este la bază un consens. China trebuie abordată, probabil că diferența este de cum se face asta. O administrație Trump nu va fi o administrație axată pe război. Donald Trump nu este un om al războiului, așa cum a dovedit-o în timpul mandatului său, fiind practic singurul președinte care nu a dus America într-un război. În timpul mandatului său, a arătat foarte clar și a transmis sugestii că vrea să încheie înțelegeri, nu să facă război.

Presiunea pe China, cred eu, va fi mai degrabă una de ordin economic. Vor fi tarife majore pe China, va fi război economic, negocieri dure. Dar China va fi slăbită prin declanșarea unui război economic și impunerea de tarife, nu neapărat pe războaie. Asta cred că va fi strategia americană pe China, anunțată, dar configurată deja, într-un fel sau altul, în primul mandat al lui Donald Trump”, susține Dan Dungaciu.

Dosarul Orientul Mijlociu: „Nu cred că Donald Trump este dispus să înceapă un război cu iranienii”

Despre cel de-al doilea dosar – cel al butoiului de pulbere din Orientul Mijlociu -, analistul este de părere că acesta reprezintă marea capcană și marele coșmar pentru America.

Dan Dungaciu susține că, pentru moment, rămâne o necunoscută cum  se va „amenaja” Orientul Mijlociu, însă recunoaște că  o venire a lui Donald Trump la putere va readuce în atenție Acordurile Abraham, din 2020, un demers diplomatic prin care Israelul a reluat relațiile cu unele țări arabe.

„Al doilea dosar important este cel al Orientului Mijlociu, care este marea capcană, marea primejdie, marele coșmar pentru Statele Unite. De ce spun asta? Pentru că este aproape imposibil de imaginat să oferi pe tavă un asemenea succes Rusiei și Chinei, adică să te înglodezi în Orientul Mijlociu, așa cum ai făcut-o ani de-a rândul. Cred că nici acolo nu vor fi mari diferențe, așa cum s-a arătat deja în administrația Biden, care practic a continuat proiecția administrației Trump – în sensul de continuare a Acordurilor Abraham, acorduri ale Israelului cu alte state, cu state terțe, menite să izoleze Iranul și să-l lase fără aliați.

Strategia lui Trump a fost să scoată din joc chestiunea palestiniană, iar paletinienii să primească bani, în așa fel încât să uite de aspirațiile statale. Sigur că nu știu cum se vor desfășura lucrurile în actuala configurație, în care chestiunea statalității a devenit atât de importantă și în care nu se vede astăzi, cel puțin, planul Administrației Biden pentru Orientul Mijlociu. Nu este practic niciun plan decât susținerea necondițională a Israelului și a unui Israel care nici el nu are, la rândul lui, o teorie a victoriei. Israelul are multe victorii tactice, dar nu are deocamdată, o viziune strategică.

Cum se va «amenaja» Orientul Mijlociu nu este foarte clar, nici pentru Israel, probabil că nici pentru SUA. Cert este că o venire a lui Donald Trump la putere va readuce în atenție Acordurile Abraham. Nu cred că Donald Trump este dispus să înceapă un război cu iranienii, cred că va fi o negociere dură pe Iran, ca să facă statul iranian să renunțe la anumite prerogative.

Strategia lui Trump va fi cam aceeași, să sărăcească Iranul, în așa fel încât acesta să nu mai poată susține terți. Trump va sufoca Iranul, mai degrabă decât să facă să intre într-un război. Nu a făcut război cu Iranul nici în primul mandat, deși au fost și atunci ispite”, a explicat analistul Dan Dungaciu.

Dosarul Ucraina-Rusia: „Ucraina trebuie să câștige pacea, nu războiul”

În ceea ce privește ultimul dosar, cel care interesează cel mai mult România, și anume războiul ruso-ucrainean, Dan Dungaciu susține că Donald Trump va merge pe scenariul forțării celor doi președinți, respectiv Putin și Zelenski, să intre la negocieri.

Analistul punctează că, așa cum a dovedit Trump de-a lungul timpului, nu se va ajunge la o renunțare la Ucraina în favoarea lui Putin și nici la decizii care l-ar putea face să pară slab în fața președintelui Rusiei.

„În ceea ce privește dosarul ultim – cel al Mării Negre-Ucraina-Rusia -, care ne privește pe noi cel mai puternic și despre care credem că ar fi centrul preocupărilor americane, nu este, din nefericire, centrul preocupărilor SUA sau axa din jurul căreia își construiesc America actuală și viitoarea administrație proiectul de politică externă. Rămâne însă un dosar important. Nici aici nu cred că sunt mari diferențe.

Donald Trump a spus că el va începe o negociere, după ce va fi ales președinte. Practic, chiar dacă va fi ales președinte pe 5 noiembrie, intrarea în funcție va fi în 15 ianuarie, după învestitură, până atunci președinte va fi tot Biden.

În esență, strategia lui Trump a fost sugerată. El a spus așa: «O să-l sun pe președintele Putin și o să-i spun: dacă nu intri la negocieri, voi da Ucrainei tot ce a cerut, plus ce nu a visat că o să aibă, ca să-și continue lupta». Îl va suna pe președintele Zelenski și îi va spune: «Dacă nu intri, nu vei mai primi nimic din partea noastră».

Deci, primul pas va fi să-i forțeze pe cei doi să intre la negocieri. Ce vor aduce acele negocieri, evident că nu știe nimeni, dar nu cred că cineva își va face iluzii că America va da pe tavă Ucraina lui Vladimir Putin sau că președintele Trump își permite să pară slab în raport cu Putin. Nu va fi o cedare a Ucrainei, ci o viziune despre conflictul de acolo în doi pași. O negociere în care fiecare va ceda câte ceva – și, probabil, Ucraina cel mai mult, ținând seama de realitatea militară de pe teren. Ucraina trebuie să câștige pacea, nu războiul”, a detaliat Dan Dungaciu.

Alegerile din SUA, existențiale pentru americani

Fiecare stat american oferă o anumită modalitate de a vota înainte de ziua alegerilor din SUA, 5 noiembrie, regulile fiind diferite, în funcție de statul respectiv.

Mai exact, unele state le permit alegătorilor să voteze înainte de ziua alegerilor, prin poștă sau în persoană, în timpul unei perioade de vot anticipat, în timp ce altele state oferă, de asemenea, posibilitatea înregistrării la un partid a alegătorilor care votează anticipat.

În cadrul alegerilor prezidențiale din 2016, votul anticipat a reprezentat 40% din total, conform Washington Post.

O mare schimbare s-a produs în timpul alegerilor prezidențiale din 2020, când votul anticipat, facilitat la vremea respectivă, ca o extindere temporară a opțiunilor de vot în multe state, din cauza pandemiei, a reprezentat o pondere uluitoare de 70% din prezența totală la vot.

Casa Albă este optimistă cu privire la șansele unui armistițiu între Israel și Hezbollah

Administrația Joe Biden s-a declarat, miercuri, încrezătoare în șansele unui armistițiu între Israel și grupul islamist libanez Hezbollah, fără însă a oferi detalii despre stadiul negocierilor din Orientul Mijlociu.

În mod evident, noi menținem angajamentul de a ajunge la o soluție diplomatică pentru oprirea conflictului de-a lungul Liniei Albastre, ceea ce le va permite civililor israelieni și libanezi să revină în casele lor. Noi am transmis constant acest lucru și menținem angajamentul de a obține o soluție diplomatică de oprire a conflictului”, a declarat, într-o conferință de presă, Karine Jean-Pierre, purtătoarea de cuvânt a Președinției SUA.

Sursă foto: Profimedia

CITEȘTE ȘI:

Statele Unite îndeamnă IRANUL să nu riposteze la atacul Israelului /Teheranul amenință cu o reacție ”dureroasă”