Ce pățesc copiii care mănâncă fast food. Efectele alarmante, explicate de un medic român

Cazurile de obezitate în rândul copiilor sunt în continuă creștere, iar una din principalele cauze o reprezintă consumul de preparate de tip fast food. Cei mici sunt atrași de gustul plăcut al acestor alimente, pe care părinții le oferă fără să țină cont de repercusiunile pe termen lung asupra sănătății lor.

Medicul chirurg Mihai Ionescu, specializat în chirurgia obezității, explică ce se întâmplă în organismul celor care consumă fast food și cum dezechilibrează acestea sănătatea.

“Mâncarea de tip fast-food sau junk food este un termen generic pentru toate tipurile de alimente care sunt bogate în energie, deoarece conțin o mulțime de grăsimi, sare si zahăr, dar sunt relativ scăzute în alți nutrienți importanți precum proteine, fibre, vitamine și minerale.

CRĂCIUN Semnificația denumirii „Crăciun”:

18:56

ACTUALITATE Rețetă autentică de TURTĂ dulce. Cum se prepară și ce origine are acest desert

18:47

Cu toate acestea, mancarea de tip fast-food este extrem de atractivă pentru majoritatea copiilor din cauza gustului, a prețului comparativ mai mic și a comodității (nu necesită preparare sau gătit). Astfel ea pare atractivă deoarece copiii nu înțeleg în mod obișnuit felul în care acest tip de mâncare le afectează negativ sănătatea lor”, spune medicul Mihai Ionescu.

Puțini știu ce conțin alimentele de tip fast food

“Consumul des de junk food duce la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi obezitatea, probleme emoționale și de stimă de sine și boli cronice pe termen lung. O singură masă fast-food ar putea adăuga 160 și 310 kilocalorii în plus la aportul caloric zilnic pentru adolescenți și, respectiv, pentru copiii mai mici.

Lipsa vitaminelor precum A, C și a mineralelor precum magneziul și calciul predispune la dezvoltarea bolilor de deficit mineral și a osteoporozei, precum și a cariilor dentare datorită aportului mai mare de zahăr.

Prezența agenților coloranți alimentari periculoși și / sau a grăsimilor trans nesănătoase în multe produse de tip fast-food și problemele legate de siguranța preparării alimentelor complică adesea problema”, adaugă medicul chirurg Mihai Ionescu.

Apar alergii, astm sau eczeme

Potrivit medicului, consumul de fast-food de mai mult de trei ori pe săptămână este asociat cu șanse mai mari de tulburări atopice.

„Sunt boli precum astmul, eczemele sau rinita, în timp ce severitatea astmului este cu aproape 40% mai mare la adolescenți și mai mult de 25% la copiii mai mici.

Consumul de junk food de 4-6 ori pe săptămână duce la scăderea abilităților de matematică și citire în comparație cu copiii care nu au mâncat atât de mult junk food”, explică medicul.

Constipația, o altă problemă cu care se pot confrnta copiii

Potrivit specialistului, consumul ridicat de calorii, grăsimi, zaharuri în mesele repetate modifică dorințele alimentare ale copilului și face mai puțin probabil ca acesta să mănânce fibre, fructe, lapte și legume. Asta poate duce la șanse mai mari de constipație.

Nu mai dau randament la școală

Medicul Mihai Ionescu mai spune că mâncarea de tip “fast-food” poate duce la performanțe academice alterate, deoarece nivelurile ridicate de zahăr urmate de scăderea bruscă a glicemiei, ce duce la niveluri scăzute de concentrare, fac dificilă îndeplinirea sarcinilor care necesită perioade îndelungate de atenție concentrată. Fluctuațiile zahărului din sânge pot duce, de asemenea, la schimbări ale dispoziției și lipsa de vigilență, reducând participarea la clasă.

Depresie și risc de sinucidere

„Obezitatea poate duce la scăderea stimei de sine și la depresie. Unii copii care mănâncă junk food sunt expuși riscului de a dezvolta depresie chiar și fără obezitate. La rândul său, depresia afectează parametrii de creștere și dezvoltare, performanța academică și relațiile sociale. De asemenea, rezultă un risc mai mare de sinucidere”, explică specialistul.

Potrivit acestuia, acizii grași esențiali lipsesc de obicei din alimentele de tip fast-food.

„Aceștia includ acizii grași polinesaturați omega-3 și omega-6 care nu pot fi produși în organism, dar sunt esențiali pentru fabricarea membranelor celulare și sunt, de asemenea, necesari în concentrații mari în creier și retină. Lipsa unor astfel de nutrienți este considerată a fi asociată cu un comportament antisocial crescut și poate cu hiperactivitate, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a demonstra acest lucru”, mai explică medicul chirurg Mihai Ionescu.