Ce s-ar putea schimba după ce un urs a ucis o fată în Bucegi. Un proiect care dă LIBER LA VÂNARE pentru aproape 500 de urși este în Parlament din 2023
Un proiect care prevede că aproape 500 de exemplare de urs pot fi vânate anual pentru a controla înmulțirea acestor animale este din iunie 2023 în Parlament, a trecut de Senat și de opt luni este la Camera Deputaților pentru votul final. Cotele de prevenție și de intervenție sunt propuse într-un proiect de lege de senatorul UDMR Tanczos Barna, care a vrut să le instituie și când a fost ministru al Mediului, în 2023, dar s-au opus specialiștii de la Academia Română. Senatorul Tanczos Barna a explicat, pentru Gândul, de ce a ajuns să propună proiectul de lege și de ce crede că specialiștii Academiei, care ”nu au legătură cu ce se întâmplă în țară”, nu au avut dreptate în 2023 când s-au opus ordinului de ministru emis de el.
Fostul ministru al Mediului Tanczos Barna speră ca proiectul său legislativ menit să prevină și să combată atacurile urșilor asupra persoanelor şi bunurilor acestora să fie cel luat în discuția parlamentarilor în sesiunea extraordinară care a fost solicitată pe această temă. „Este un proiect matur”, a spus senatorul UDMR, după ce premierul Marcel Ciolacu a spus că a solicitat convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, după tragedia din Bucegi.
Parlamentarii ar putea fi chemați într-o sesiune extraordinară pentru a discuta măsuri legislative, după ce o tânără a fost ucisă de urs, a anunțat Marcel Ciolacu. Premierul a spus că a vorbit în acest sens cu liderul interimar al Camerei Deputaților, iar decizia vine după ce o fată de 19 ani a murit, marți, atacată de urs, pe traseul Jepii Mici din Bucegi.
„Am vorbit și cu domnul Simonis, președinte Camerei Deputaților, pentru că modificarea nu se poate face decât prin Parlament. După discuțiile cu ministrul Mediului, pornim o inițiativă și vom cere o sesiune extraordinară în Parlament”, a spus premierul, care a subliniat că „nu se va da liber la împușcat urși acolo unde sunt mai mulți”, ci va fi vorba despre „o selecție”.
Proiectul lui Tanczos Barna privind controlul populației de urși așteaptă votul final în Camera Deputaților
Tanczos Barna, ministru al Mediului din decembrie 2020 până în iunie 2023, a semnat anul trecut un ordin care prevede creșterea cotelor de prevenție și intervenție. Decizia nu a fost agreată de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) a Academiei Române, care trebuie, conform prevederilor în vigoare, să dea un aviz în acest sens.
Tanczos Barna a semnat ordinul în iunie 2023, chiar în ultima sa zi de mandat. În urma opoziției Academiei Române, următorul ministru, Mircea Fechet, titulat și în prezent, a semnat, în august 2023, ordinul cu vechile derogări la nivel național în cazul speciei de urs brun.
În ordinul de ministru din 2022 și cel semnat de succesorul lui Tanczos Barna, este vorba de aprobarea unui nivel de prevenţie de 140 de exemplare și un nivel de intervenţie de 80 de exemplare. Proiectul de ordin al lui Tanczos Barna prevedea o cotă de prevenţie de 426 de exemplare și unul de intervenție de 55 de urși.
Tanczos Barna, revenit pe postul de senator după ce nu a mai fost ministru al Mediului, a propus aceste cote într-un proiect de lege. Inițiativa legislativă a trecut de toate etapele procedurale din comisiile Parlamentului și așteaptă de șapte luni să fie inclusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, for decizional.
Este vorba de propunerea legislativă pentru completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Proiectul (înregistrat la Senat ca L579/2023) este susținut de 103 senatori și deputați și a fost introdus pentru dezbatere la Senat pe 3 octombrie 2023, unde a fost votat o lună mai târziu, pe 6 noiembrie, cu 61 de voturi „pentru”, 7 „împotrivă” și 26 de abțineri.
Două zile mai târziu, a fost înregistrat la Camera Deputaților, for decizional, în dezbaterea comisiilor de specialitate, care au acordat în scurt timp avize și raportul necesar pentru a intra la vot în plenul Camerei.
Raportul cu aviz favorabil și nouă amendamente admise, elaborat de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, a fost emis pe 4 decembrie 2023, ceea ce înseamnă că putea fi oricând pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților pentru votul final.
De ce s-a opus comisia din Academia Română. ”Au impresia că ursul este o specie din pluș”
Potrivit fostului ministru al Mediului, populația de urși din România nu este în pericol de dispariție, dimpotrivă, studiile arată că este într-o creștere constantă, așa cum se arată și în nota de fundamentare a propunerii legislative.
„Proiectul de lege a fost amplu, intens dezbătut în Senat, în comisiile de specialitate, și a trecut cu o majoritate de plenul Senatului, cu rapoarte pozitive din partea comisiilor de specialitate. Și vă și spun de ce. Pentru că în spatele acestui proiect de lege stă exact același studiu care a stat în spatele ordinului de ministru pe care l-am semnat eu în ultima zi și care pur și simplu trebuia trimis la Monitorul Oficial în 2023, când am plecat noi (n.r. – UDMR) de la guvernare.
Este același studiu științific făcut de institutul de la Brașov și Universitatea Transilvania, institutul de resort în management cinegetic (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultură „Marin Dracea” – n.r.) și acest studiu demonstrează faptul că populația de urs brum din România crește anual, constant, în România.emis
Nu este o populație afectată de niciun pericol, nu este într-un pericol iminent și, pentru a implementa o politică de management științific al acestei populații de urs brun, ca specie strict protejată, este nevoie de intervenție prin recoltare, prin vânătoare”, a spus Tanczos Barna, pentru Gândul.
În iulie anul trecut, când s-a opus ordinului emis de Tanczos Barna în ultima zi ca ministru al Mediului, comisia Academiei Române argumenta că nu a primis studiul pe baza căruia a fost făcute propunerea și preciza că va analiza solicitarea după ce va fi completată documentația cu studiul omis din actele trimise spre consultare de Barna.
Fostul ministru spune însă că studiul a fost trimis, dar persoanele din comisia Academiei care l-au analizat nu au expertiză în domeniu. Mai mult, a subliniat Tanczos Barna, avizul Academiei Române era doar consultativ.
Academia a primit studiul. Academia știa exact ce se întâmplă și ce se scrie în acest studiu, dar studiul și propunerile noastre au fost analizate de oameni care n-au absolut nicio legătură cu managementul populației de urs. Deci au fost analizate de persoane care n-au cunoștințe, n-au habar și lucrează în alte domenii, specialitatea celor de acolo este în restaurare a monumentelor naturii.
Din păcate, legea spune că Academia, prin această comisie, trebuie să-și dea un punct de vedere. Dar este un aviz consultativ și eu, cu acest aviz consultativ negativ, aș fi trimis fără absolut nicio problemă la Monitor ordinul pe care l-am semnat”, a explicat fostul ministru al Mediului.
Tanczos Barna consideră că membrii comisiei de specialitate a Academiei Române nu și-ar da niciodată avizul favorabil pentru o măsură care echivalează cu vânătoarea.
Academia Română nu o să fie niciodată de acord cu vânătoarea, pentru că au impresia că ursul este o specie din pluș, care este de decor și n-au absolut nicio legătură cu realitatea și cu ceea ce se întâmplă în țară”, a mai spus Tanczos Barna.
Ministerul Mediului are obligația să emită în fiecare an, până în luna mai, cote de prevenție pentru populația de urs
Senatorul UDMR a precizat că proiectul de act normativ care s-a blocat la Camera Deputaților nu prevede eliminarea din lege a avizului Academiei Române, iar propunerea de schimbare a cotelor pentru populația de urs este valabilă pentru doi ani.
„Vorbind despre acest proiect de lege, este foarte important de subliniat că nu am propus eliminarea, în general, al avizului Academiei, ci a am propus o măsură pe termen determinat, pe doi ani de zile, pe un studiu existent, valabil cel puțin pentru acești doi ani.
Am propus o cotă de intervenție prin vânătoare doar pentru cei doi ani și exact numărul din studiu – 426 de exemplare, plus cele 55 de exemplare pentru intervenție. Este o măsură tranzitorie”, a spus Tanczos Barna.
Parlamentarul a subliniat și că a prevăzut în acest proiect de lege o obligație la adresa Ministerului Mediului să facă din doi în doi ani studiu științific cu privire la evoluția populației de urs, pentru că anul trecut nu s-a mai făcut studiu, iar anul acesta nu s-a comandat încă și nu s-a dat cota prevăzută de lege.
Tanczos Barna a subliniat că, în fiecare an, ministerul are obligația, nu posibilitatea, de a emite cota de prevenție până la jumătatea lunii mai, ceea ce anul acesta nu s-a întâmplat.
”Sunt de acord cu prim-ministrul că nu poate împușca ursul cine vrea, unde vrea și când vrea”
Fostul ministru al Mediului a mai spus, pentru Gândul, că și-ar dori ca proiectul său, unul matur, să fie cel dezbătut în sesiunea extraordinară care ar putea să fie convocată joi.
„Decizia se va lua în Biroul permanent al Camerei Deputaților. Din câte știu și după ce am vorbit și domnul Simonis (Alfred Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților, n.r.), Camera Deputaților va avea mâine un Birou Permanent, în care se va discuta convocarea unei sesiuni extraordinare pe această temă. Sper ca acest proiect de lege să fie cel care va fi dezbătut și aprobat”, a precizat Tanczos Barna.
În acest context, senatorul a declarat că împărtășește punctul de vedere al premierului, susținând pachetul de acțiuni din propriul proiect.
„Sunt de acord de asemenea cu domnul prim-ministru Ciolacu că nu se poate trage cu arma în stânga, în dreapta și împușca ursul cine vrea, unde vrea și când vrea. Intervențiile trebuie să se bazeze pe studii științifice, trebuie să aibă o delimitare în timp și fiecare intervenție trebuie să fie urmată de studii care analizează impactul acelei de intervenții, pentru a face reglajele în timp. Iar măsurile, intervențiile trebuie să fie constante, pe termen mediu și lung, pentru că, cu foc de paie, nu se poate face căldură”, a adăugat Tanczos Barna.
Dacă nu aplicăm pachetul de acțiuni pe care l-am inițiat și l-am pornit din 2021 până în 2023, dacă nu-l continuăm, dacă nu avem forme de sprijin în mod regulat pentru fermieri, pentru a-și proteja fermele, stânele, culturile, dacă nu avem sprijin pentru UAT-uri (unități administrativ-teritoriale – n.r) pentru intervenția imediată de eliminare a exemplarelor periculoase, dacă nu plătim pagubele la timp, dacă nu finalizăm studiul științific pe mostrele genetice, dacă nu avem sanctuar pentru exemplarele care trebuie salvate și trebuie duse înapoi în pădure, dacă toate acestea nu sunt făcute în paralel și nu converg către o soluție, atunci lucrurile nu se pot rezolva”, a subliniat fostul ministru al Mediului.
În ceea ce privește probabilitatea să apară în aceste zile un alt proiect care să concureze propunerea sa legislativă, Tanczos Barna a precizat că inițiativa sa poate ajunge la vot în orice secundă.
„Proiectul nostru de lege are toate rapoartele în Camera Deputaților, este pregătit pentru a fi pus pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și este pregătit pentru vot în orice secundă, și mâine, și poimâine, și săptămâna viitoare, oricând. Acest proiect de lege este matur pentru decizia finală”, a conchis fostul ministru al Mediului, senatorul Tanczos Barna.
CITEȘTE ȘI:
Tanczos Barna îi avertizează pe bucureșteni: ”Se vor trezi cu urșii în Cișmigiu, dacă nu avem grijă”
Barna Tánczos a ordonat împușcarea a 481 de urși, în ultima zi de mandat la Ministerul Mediului