Inspecția Judiciară, instituție aflată sub umbrela Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat, marți, un control la nivel național privind dosarele în care se fac cercetări pentru deținere de substanțe interzise și infracțiuni săvârșite sub influența acestora. Verificările vin în contextul tragediei de la 2 Mai de sâmbătă, când un tânăr de 19 de ani, aflat sub influența drogurilor, a intrat cu mașina într-un grup de pietoni, dintre care doi au murit. Documentarea jurnalistică a scos la lumină faptul că Matei-Vlad Pascu a fost cercetat de DIICOT după ce fuseese prins cu droguri asupra lui, dar a scăpat de urmărirea penală, la propunearea procurorilor.
Tragedia din 2 Mai declanșează un control la nivel național al Inspecției Judiciare în cauzele care țin de infracțiuni în domeniul drogurilor.
„Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare a dispus efectuarea unui control tematic la nivel național privind cauzele având ca obiect deținerea de substanțe interzise și infracțiuni săvârșite sub influența acestora”, a transmis”, a transmis, marți, instituția.
Conform legii, Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și în relația cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
Matei-Vlad Pascu, tânărul de 19 ani care a provocat un accident mortal sâmbătă, în 2 Mai, fiind sub influența drogurilor, fusese prins având la el 0,68 de grame de cannabis în 3 februarie anul trecut, dar, după aproape un an de cercetări, a scăpat d eorice răspundere penală.
Tânărul a fost atunci cercetat de procurorii DIICOT pentru deținere fără drept de droguri de risc pentru consum propriu, infracțiune care poate fi sancționată, conform legii, cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
Procurorii au dispus însă renunțarea la urmărirea penală, în decembrie 2022, dat fiind că era vorba de o cantitate mică de droguri, iar Tribunalul Bucureşti a confirmat soluţia, pe 10 ianuarie conform soluției publicate pe portalul instanțelor.
„Așadar, urmările care s-ar fi putut produce din perspectiva afectării sănătății publice au fost reduse, elementul material (deținere) nefiind în măsură să releve un mod elaborat de comitere a faptei, prin mijloace de natură să indice un pericol social ridicat. În aceste condiții, consideră și judecătorul că eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfășurarea procesului penal ar fi disproporționate prin raportare la gravitatea concretă a faptei, iar cheltuielile ce ar urma să fie avansate ar putea fi canalizate spre cercetarea unor fapte cu urmări mai grave. Văzând considerentele expuse, raportat şi la persoana intimatului, apreciind că nu există un interes public în urmărirea faptei, fiind îndeplinite și celelalte condiții procedurale, în baza art. 318 alin. 15 C.pr.pen. judecătorul de cameră preliminară va admite cererea formulată de Ministerul ###### – Parchetul de pe lângă Înalta ##### de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală – Secția de Combatere a Traficului de Droguri”, potrivit încheierii finale.
Tânărul este arestat preventiv în urma accidentului mortal, comis sub influenţa drogurilor, în dimineața zilei de sâmbătă, când a intrat cu maşina într-un grup de opt tineri, lângă localitatea 2 Mai din Constanţa. În urma impactului, o fată de 20 de ani și un băiat de 21 de ani au murit pe loc. Alţi trei tineri, cu vârste între 19 și 20 de ani, au fost răniţi.
El a fugit de la locul accidentului, dar a fost prins de polițiști, la scurt timp, în stațiunea Vama Veche. Acolo, a fost testat cu aparatul drugtest, rezultatul fiind pozitiv pentru cocaină, amfetamină și metamfetamină. Polițiștii i-au făcut dosar penal pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă.
Cel mai recent raport național privind situația drogurilor, din 2022, realizat de Agenția Națională Antidrog (ANA), cu date din anul 2021, arată că, pe fondul scăderii numărului total al cauzelor penale soluționate, se constată o creștere a ponderii dosarelor soluţionate cu trimitere în judecată și a proporţiei persoanelor trimise în judecată, prin raportare la numărul total al persoanelor cercetate.
În plus, numărul persoanelor condamnate pentru comiterea de infracţiuni la regimul juridic al drogurilor a crescut, la fel și valoarea absolută și procentuală a numărului persoanelor condamnate pentru infracţiunea de deţinere de droguri pentru consum propriu (de la 165 în 2020, la 354 de persoane, respectiv de la 26,32% în anul 2020, la 36,57%).
Totodată, s-a înregistrat o ușoară creștere a numărului total de persoane condamnate la pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar pentru infracțiuni la regimul drogurilor, cu o creștere semnificativă a valorii acestui indicator pentru infracțiunile de deținere de droguri pentru consum propriu (44,9%).
Per ansamblu, conform raportului ANA, datele statistice aferente anului 2021 privind infracţionalitatea la regimul drogurilor, raportate la anul 2020, au pus în evidență următoarele:
Potrivit raportului ANA, în anul 2021, parametrii de evaluare a infracționalității la regimul drogurilor la nivel național au înregistrat creșteri faţă de valorile anului 2020, menținând tendința în creștere a numărului de persoane trimise în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul drogurilor și a numărului de persoane condamnate, atât pentru pentru deținere în vederea consumului, cât și pentru trafic de droguri;
Anterior pandmiei de COVID-19, conform Strategiei naționale împotriva criminalității organizate 2021-2024, numărul persoanelor condamnate pentru infracțiunile prevăzute de legea specială în materia traficului și consumului ilicit de droguri se menținea la un nivel relativ constant și foarte ridicat prin raportare la prevalența faptelor penale în ansamblul stării infracționale, cu o medie anuală de 882 de condamnați în perioada 2016-2019.
Aceeași tendință era confirmată în activitatea de urmărire penală, numărul cauzelor înregistrate care au obiect astfel de infracțiuni crescând de la 12.147 în anul 2016 la 17.865 în anul 2019.
Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ